BALAMUȚÍE s.f., art. balamuția, g.-d. art. balamuției; pl. balamuții, art. balamuțiile .
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BALAMUȚÍE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

balamuțíe s. f., art. balamuțía, g.-d. art. balamuțíei; pl. balamuțíi, art. balamuțíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

balamuțíe f. (d. balamut). Vechĭ. Bîrfeală, calomnie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink