BAIBARÁC, baibarace, s. n. (Reg.) Haină scurtă până la brâu, purtată odinioară la țară. – Din ucr. baĩbarak.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BAIBARÁC, baibarace, s. n. (Reg.) Haină scurtă purtată de țărani. – Ucr. baĭbarak.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BAIBARÁC s. v. laibăr, mintean, surtuc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

baibarác s. n., pl. baibaráce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

baĭbarác n., pl. e (rut. baĭbarak, pol. bajborak, d. germ. weiber-rock, jachetă femeĭască). Vechĭ. Azĭ rar (Mold., Meh.) Jachetă femeĭască. – Și băĭbărac, palton (rTP., 1.105) și buĭbărac (Izv. Ian. 1923, 6) și buĭbălac (Trans.). V. buĭbeleŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink