BAIÁN, baiani, s. m., baiane, s. n. 1. S. m. Cântăreț rus sau ucrainean de balade. 2. S. n. Armonică de mână folosită de baiani (1). [Pr.: ba-ian] – Din rus. baian.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BAIÁN s.m. (Liv.) Bard al vechilor legende ucrainene și rusești. // s.n. Armonică de mână, folosită mai ales în fosta U.R.S.S.; acordeon. [Pron. -ian. / < rus. baian].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BAIÁN I. s. m. cântăreț de balade rus sau ucrainean. II. s. n. armonică de mână, cu butoni în loc de clape. (< rus. baian)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

baián s. n., pl. baiáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

baian, armonică* având butoane în loc de clape. Acordajul (1.) b. este bazat pe gama cromatică*. Butoanele pentru mâna dreaptă redau melodia, iar cele din stânga realizează acompaniamentul* (prin acorduri* gata construite). Este răspândit ca instr. pop. în unele zone ale fostei U.R.S.S. Numele și-l trage de la cântăreții de balade numiți Baian.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink