BAI, baiuri, s. n. (Reg.) Necaz, încurcătură, supărare, belea, bucluc. ◊ Expr. Nu-i (nici un) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nici o pagubă. – Din magh. baj.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BAI, baiuri, s. n. (Reg.) Necaz, încurcătură, bucluc. ◊ Expr. Nu-i (nici un) bai (că...) sau de asta nu (mi)-i bai = nu face nimic, nu este nici o pagubă. – Magh. baj.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BAI s. – v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bái, (báiuri), s. n. – Necaz, supărare, belea, grijă. Mag. baj, care la rîndul său provine din sl. boj „calamitate”, ca și sb., cr., slov., ceh., rut., rus. boj „război”, cf. (ră)zboi (Cihac,II, 478; Gáldi, Dict., 103). – Miklosich, Lexicon, 35 îl deriva direct din sl., ceea ce pare mai puțin probabil. Se folosește numai în Trans., dar circulația sa este mai mare; alături de el, a băilui „a se îngriji de ceva” (‹ mag. bajlodni) este puțin folosit.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bai s. n., pl. báiuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

1) baĭ n., pl. urĭ (ung. baj). Trans. Suferință, supărare. Nu-ĭ baĭ, nu e nicĭ o supărare, nicĭ un regret, se poate face.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

2) baĭ interj. Rar. Ba, nu.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE¹, băi, s. f. I. 1. Scăldat, scaldă, îmbăiere. 2. Cadă, vas special de îmbăiat; feredeu. ♦ Apă de îmbăiat. ◊ Expr. Baie de sânge = cantitate mare de sânge pierdută de cineva; p. ext. măcel. ♦ Clădire cu instalații speciale de îmbăiere; p. restr. încăpere special amenajată pentru îmbăiere. 3. (Urmat de determinări) Expunere a corpului (gol), în scop igienic sau curativ, la acțiunea vaporilor de apă, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient în care se pune un lichid, o soluție chimică etc. în vederea unor operații tehnice; p. ext. lichidul, soluția chimică etc. în care se fac asemenea operații. II. (La pl.) Stațiune balneară. [Pr.: ba-ie] – Lat. bannea (= balnea). Cf. sl. banja.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE², băi, s. f. (Reg.) Mină¹ (din care se extrag mineralele). [Pr.: ba-ie] – Din magh. bánya.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂ͹, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie¹. – Din baie¹.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂͲ, băiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A lucra într-o mină (de aur). – Din baie².
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE băi f. 1) Cufundare a corpului în apă (caldă), în alt lichid sau într-o substanță pulverulentă (cu scop igienic, curativ sau din plăcere). A face ~. 2) Apă (sau alt lichid) folosită pentru îmbăiat; scăldătoare. ◊ ~ de sânge a) cantitate mare de sânge, pierdută de cineva; b) vărsare de sânge; măcel. 3) Clădire sau încăpere special amenajată pentru îmbăiat. ~ publică. 4) Vas mare pentru îmbăiat; cadă. A se spăla în ~. 5) Expunere a corpului (gol) la acțiunea diferitor factori externi (în scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate având izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; stațiune balneară. A pleca la băi. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor operații tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide și soluții. 8) Lichid sau soluție chimică folosite pentru efectuarea unor asemenea operații. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.-D. băii; Sil. ba-ie] /<sl. banja
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE¹, băi, s. f. I. 1. Cufundare a corpului în apă, în scop igienic sau curativ; îmbăiere. V. scăldare. 2. Cada sau putina în care cineva se îmbăiază. ♦ Apa în care cineva se îmbăiază. ◊ Expr. Baie de sânge = vărsare de sânge; măcel. ♦ Stabiliment public cu instalații speciale servind pentru îmbăiere; încăpere special amenajată pentru îmbăiere. 3. Expunerea corpului (gol) la acțiunea vaporilor de apă, a soarelui, a aerului etc., în scop igienic sau curativ. 4. Recipient în care se pune un lichid, o soluție etc. în vederea unor operații industriale sau chimice; lichidul, soluția etc. în care se fac asemenea operații. II. (La pl.) Nume dat localităților în care se găsesc izvoare de apă termală sau minerală cu proprietăți curative. – Lat. *baneum (v. sl. banja).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE², băi, s. f. (Reg.) Mină. – Magh. bánya.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂ͹, băiesc, vb. IV. Refl. (Rar) A face baie. – Din baie¹.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂͲ, băiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lucra în mină. – Din baie².
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE s. 1. v. îmbăiere. 2. v. cadă. 3. baie de soare v. plajă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁIE s. v. closet, mină, ocnă, subteran, toaletă, vece.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂÍ vb. v. îmbăia, scălda.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

báie (îmbăiere, cadă, mină) s. f., art. báia, g.-d. art. băii; pl. băi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

băí (a face baie, a lucra într-o mină) vb., ind. prez. l sg. și 3 pl. băiésc, imperf. 3 sg. băiá; conj. prez. 3 sg. și pl. băiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

1) báĭe f., pl. băĭ (vsl. banĭa, baĭe, ung. bánya, baĭe, mină, ocnă, d. it. bagno, baĭe, arest, lat. bálneum, baĭe. V. balnear). Apă saŭ alt lichid în care te scalzĭ: o baie caldă. Scăldătură, acțiunea de a te scălda: a face o baĭe. Localu, camera saŭ vasu în care te scalzĭ: baĭa comunală, o baĭe de zinc. Balie, găletar. Mină, ocnă. (Vechi) Pl. Stabiliment de băĭ de ape termale saŭ minerale: a pleca la băĭ. Baĭe de abur, baĭe făcută în abur de apă clocotită. Baĭe de soare, acțiunea de a te expune dezbrăcat razelor soarelui p. a te vindeca. Baĭe de sînge, bătălie cruntă. Baĭe de sudoare, asudare excesivă. A fi cald baĭe (saŭ ca în baĭe) a fi foarte cald într’o cameră. V. legniță.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

2) báĭe f. (fr. baie, d. mlat. baia, port). Golf mic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

pérlă de báie sint.s. 1985 Mică pastilă parfumată și colorată de pus în apa de baie v. emoliere
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BAI JUYI (BO JUYI) (772-846), poet chinez. Cultivă lirismul direct, expresia orală, de factură populară, ceea ce constituie o inovație cu mari consecințe pentru dezvoltarea poeziei chineze clasice. Lirică socială protestatară; poeme narative.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂILE 1 MAI, stațiune balneoclimaterică în NV României, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (20-49ºC), bicarbonatate, sulfatate, calcice, slab radioactive, indicate în tratamentul afecțiunilor endocrine, reumatismale, post-traumatice, neurologice periferice și centrale, endocrine, metabolice și de nutriție. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficiențe locomotorii. Aici se află Lacul Pețea (rezervație naturală, 4 ha), cu temp. constantă de 30ºC.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂILE FELIX, stațiune balneoclimaterică internațională, situată în NV României, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. cu ape minerale termale (20-48ºC), bicarbonate, sulfatate, calcice, sodice, ușor radioactive, indicate în tratamentul afecțiunilor neurologice, ginecologice, reumatismale etc.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂILE GOVORA, oraș în jud. Vîlcea, pe rîul Hința, afl. al Govorei; 3.025 loc. (1991). Conf., țesături, preparate din carne. Stațiune balneoclimaterică permanentă, cu ape minerale clorosodice, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite în 1860) folosite în terapia afecțiunilor reumatismale, neurologice, periferice și centrale, respiratorii, digestive, urinare etc.; nămol terapeutic. Sanatoriu de profil de reumatologie și boli respiratorii pentru copii. În apropiere, în satul Govora, se află Mănăstirea Govora. Aici, domnul Matei Basarab a instalat o tiparniță de sub teascurile căreia a ieșit, în 1640, Pravila de la Govora. Declarat oraș în 1930.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂILE HERCULANE, oraș în jud. Caraș-Severin, pe Cerna; 6.076 loc. (1991). Stațiune balneoclimaterică permanentă, cu ape termale (55ºC), sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, slab radioactive, cunoscute și folosite din epoca romană. Stațiunea este indicată pentru tratarea afecțiunilor reumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice, dermatologice etc. Este cea mai veche stațiune balneoclimaterică din România, atestată documentar ca atare din anul 153 î. Hr., sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Peștera Hoților (la N de stațiune), atestă locuirea din Paleoliticul inferior pînă în epoca feudală. Muzeu de istorie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂILE OLĂNEȘTI, oraș în jud. Vîlcea, pe rîul Olănești, afl. al Oltului; 4.820 loc. (1991). Conf., mat. de constr. Stațiune balneoclimaterică cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfuroase, feruginoase, alcaline, magneziene, renumite în tratarea bolilor de ficat, stomac și rinichi. Climat sedativ de adăpost. Case populare de tip vîlcean, case de tîrgoveți din sec. 17-19, biserica Sf. Nicolae (1718). În apropiere, schitul Iezeru (sec. 16, refaceri din sec. 18). Atestat documentar în 1527; declarat oraș în 1950.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂILE TUȘNAD, oraș în jud. Harghita, pe Olt, în S depr. Ciuc; 2.079 loc. (1991). Stațiune balneoclimaterică cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, clorosodice, calcice, magneziene, bicarbonate, folosite în tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, reumatismale, ale căilor urinare și ale tubului digestiv. Centru turistic (lacul vulcanic „Sfînta Ana”, tinovul Mohoș). Menționat documentar, ca așezare rurală, în 1421. Declarat oraș în 1968, dată pînă la care s-a numit Tușnad-Băi.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

GEOAGIU-BĂI, sat în com. Geoagiu, jud. Hunedoara; stațiune balneoclimaterică cu izvoare minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, mezotermale (29-31,5ºC), hipotone recomandate recomandate în tratamentul afecțiunilor digestive, hepatice etc.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

LI BAI (LI TAIBO, LI TAI-PE) (701-762), poet chinez din timpul dinastiei Tang. Considerat unul dintre principalii reprezentanți ai liricii chineze. Spirit neconformist, supranumit de contemporani „nemuritorul coborât din cer”. Cântăreț delicat al naturii, al dragostei și al vinului, critic al moravurilor nobilimii, a alternat atitudinea euforică și cea elegiacă în versuri simple și sugestive, amintind de poezia populară, în imagini de o rară plasticitate și armonie.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

MALNAȘ-BĂI, sat în com. Malnaș, jud. Covasna, stațiune balneoclimaterică de interes general, sitaut la 505 m alt., în defileul Oltului, care separă M-ții Bodoc de M-ții Baraolt, la 22 km N de municipiul Sfântu Gheorghe. Stație de c. f. Numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, folosite în cură internă pentru tratarea afecțiunilor tubului digestiv (gastrice cronice), a celor hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistite, hepatită cronică, pancreatită cronică), a bolilor metabolice și de nutriție (diabet zaharat).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SÂNGEORZ-BĂI, oraș în jud. Bistrița-Năsăud, situat în depr. Sângeorz, la poalele S ale m-ților Rodnei, pe cursul superior al Someșului Mare; 10.621 loc. (2005). Stație de c. f. Expl. de marmură (în localit. componentă Cormaia) și de dacit. Fabrică de tricotaje; produse alim. Stație de îmbuteliere a apelor minerale. Muzeu de artă comparată (1986), cu colecții de etnografie și lucrări de artă plastică aparținând artiștilor locali. Tabără anuală estivală de sculptură în lemn, în aer liber, cu participare internațională. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, cu climat moderat și cu izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, carbogazoase care rivalizează sub aspect calitativ cu apele minerale de la Vichy (Franța) și Karlovy Vary (Cehia), dovedindu-se superioare, ca eficacitate, în tratarea afecțiunilor tubului digestiv, a celor hepato-biliare, a bolilor metabolice și de nutriție ș.a. Complex sanatorial și balnear. Punct de acces spre Parcul Național Rodna. Prima atestare documentară a localității datează din 1245. În 1529 figura printre cele 23 de sate intrate în posesia lui Petru Rareș. Declarat oraș în 1960. Biserica de lemn Buna Vestire, în stil maramureșan (1550-1560, reconstruită în 1751), cu icoane realizate în 1747 de Teodor Zugravul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink