BACȘÍȘ, bacșișuri, s. n. Sumă de bani dată, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal, pentru a câștiga bunăvoința sau protecția cuiva. – Din tc. bahșis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BACȘÍȘ ~uri n. Sumă de bani dată cuiva, peste plata cuvenită, pentru un serviciu personal. /<turc. bahșiș
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BACȘÍȘ, bacșișuri, s. n. Sumă de bani dată cuiva pe lângă plata cuvenită, pentru răsplătirea unui serviciu personal; p. ext. răsplată în bani. ♦ Mită. – Tc. bahșiș.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BACȘÍȘ s. (fam.) șpagă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bacșíș (bacșíșuri), s. n. – Sumă de bani dată peste plata cuvenită. – Mr. băhcișe, megl. băcșiș. Tc. bahșiș (Roesler 588; Șeineanu, II, 33; Ronzevalle 48; Lokotsch 178), de unde provin și ngr. μπαξίσι, alb. baksis, bg. baksis. – Der. bacșișui, vb. (a da bacșiș; a mitui); bacșișar, s. m. (persoană ușor de mituit).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

bacșíș s. n., pl. bacșíșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bacșíș n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] bahšiš, pop. bakšiš). Banĭ dațĭ unuĭ inferior (unuĭ servitor, unuĭ birjar) în semn de mulțămire. V. plocon, mită, șpagă, gratificațiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

bacșiș, bacșișuri s. n. (tox.) taxă de protecție plătită de un toxicoman pentru a nu fi divulgat autorităților
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink