BÁCĂ, bace, s. f. Fruct cu pericarp cărnos, cu pieliță subțire și cu miezul zemos, în care se află semințele. – Din it., lat. bacca.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁCĂ báce f. Fruct cărnos cu miezul suculent, în care se află una sau mai multe semințe (reprezentanți: agrișa, coacăza). [G.-D. bacei] /<it., lat. bacca
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁCĂ s.f. Fruct cărnos, cu miezul zemos, conținând una sau mai multe semințe. [< lat. bacca].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁCĂ s. f. fruct cărnos, cu pieliță subțire și cu miezul zemos. (< lat. bacca)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁCĂ, bace, s. f. Nume dat fructelor cărnoase, cu pielița subțire și cu miezul zemos, în care se află semințele. Afina este o bacă. – It. bacca (lat. lit. baca).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÁCĂ s. (BOT.) (înv.) boabă, bob, bobiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bácă s. f., g.-d. art. bácei; pl. báce
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bácă f., pl. e (lat. baca, bacca, bobiță). Bot. Boabă, bobiță, fruct cărnos cu maĭ mulțĭ sîmburĭ micĭ, ca la dafin, agriș, poamă ș.a. V. drupă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink