BAȘBAFÍR s. n. v. baibafir.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

bașbafír V. báĭbafir.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

baĭbafír, bașbafír și bașfír n., pl. urĭ (turc. baibafir, un fel de biniș al principilor tătăreștĭ, bašvafir și bašfir, un fel de tichie a vechilor emirĭ mongolicĭ [Löbel, la Acad.]). P.P. Zarafir. – Și baĭbazîr (turc, baĭbazyr).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink