20 de intrări
- bas (cântăreț)
- bas (voce, instrument)
- baltagi-baș
- bas-bariton
- Baș
- baș (adv.)
- baș (pref.)
- baș (s.m.)
- baș (s.n.)
- baș-aga
- baș-boier
- baș-bulucbaș
- baș-caimacam
- baș-ciohodar
- baș-rachiu
- baș-răzeș
- băs
- băși
- bulucbaș
- saca-baș
171 de definiții
din care- explicative (116)
- morfologice (34)
- relaționale (8)
- etimologice (5)
- specializate (5)
- enciclopedice (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BAS, (1) s. n., (2) bași, s. m., (3) basuri, s. n. 1. S. n. Registrul cel mai jos al vocii bărbătești; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. 2. S. m. Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru; basist. 3. S. n. Instrument care deține în orchestră un rol analog cu acela al basului (2) într-un cor. – Din it. basso, fr. basse.
bas sm [At: MARIAN, Î. 218 / Pl: bași / E: fr basse] 1 (Muz) Voce bărbătească adâncă și groasă. 2 (Muz; pex) Bărbat care are o astfel de voce. 3 Muzicant care cântă partea de bas (1). 4 Partitură pentru bas (1). 5 (Îs) Voce de – prim Voce de bariton (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bas s.n., s.m. (muz.) 1 s.n. Registrul cel mai de jos al vocii bărbătești. ◆ Sunetul cel mai grav al unui acord muzical. 2 s.m. Cîntăreț a cărui voce se plasează în acest registru. ◇ Bas-bariton = bas cu calități vocale de bariton. 3 s.n. Instrument care deține în orchestră un rol analog cu acela al basului într-un cor. • pl. n. -uri, m. -și. /<it. basso, fr. basse.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
*BAS (pl. -suri) I. sn. 🎼 1 Vocea bărbătească profundă, cea mai coborîtă din scara muzicală: Să verse din gît dulci glasuri, Soprani, secunde și ~uri (PANN) ¶ 2 Partea cea mai gravă dintr’o bucată de muzică cîntată de mai multe voci ¶ 3 Struna cea mai groasă la unele instrumente cu coarde ¶ 4 Instrument de alamă care scoate numai sunete grave (🖼 392) ¶ 5 CONTRABAS. II. sm. Persoana care cîntă cu vocea cea mai coborîtă din scara muzicală [fr. < it.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BAS, (1) s. n., (2) bași, s. m., (3) basuri, s. n. 1. S. n. sg. Registrul cel mai jos al vocii bărbătești; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. 2. S. m. Cântăreț a cărui voce se plasează în acest registru; basist. 3. S. n. Instrument care deține în orchestră un rol analog cu acela al basului (2) într-un cor. – Din it. basso, fr. basse.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BAS, (2) bași, s. m., (3) basuri, s. n. 1. (Numai la sg. n.) Registrul cel mai jos al vocii bărbătești, voce aptă să cînte partea cea mai profundă, mai gravă dintr-o bucată muzicală. 2. Cîntăreț a cărui voce e aptă să cînte partea cea mai profundă, mai gravă dintr-o bucată muzicală. Bine-ați venit la noi, a rostit cu voce adîncă de bas pescarul. SADOVEANU, N. F. 125. 3. Instrument de alamă care produce numai sunete joase și care are, în orchestră, un rol analog cu acela al basului (2) într-un cor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAS, (2) bași, s. m., (3) basuri, s. n. 1. (La sg. n.) Registrul cel mai jos al vocii bărbătești. 2. Cîntăreț a cărui voce e aptă să cînte partea cea mai profundă, ca registru, dintr-o bucată muzicală. 3. Instrument de alamă care are în orchestră un rol analog cu acela al basului (2) într-un cor. – It. basso (fr. basse).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAS s.m. 1. Registrul cu sunetele cele mai grave ale vocii bărbătești. 2. Cîntăreț cu voce de bas (1). ◊ Bas-bariton = bas cu calități vocale de bariton. // s.n. Instrument muzical de alamă care produce sunetele cele mai joase. [Pl. bași, basuri. / cf. it. basso, fr. basse].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAS I. s. m. cântăreț cu voce de bas (II, 1). II. s. n. 1. vocea bărbătească cea mai gravă. 2. instrument de suflat de alamă care produce sunetele cele mai grave. (< it. basso, fr. basse)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BAS2 ~și m. Cântăreț care are vocea în registru grav. /<it. basso, fr. basse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BAS1 ~uri n. 1) Voce de bărbat cu registru grav. 2) Instrument muzical, al cărui registru într-o orchestră corespunde acestui fel de voce. /<it. basso, fr. basse
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bas n. 1. partea unei bucăți muzicale în care nu s’aud decât sunete grave; 2. persoana care cântă părțile de bas; 3. violoncel și artistul care cântă cu violoncelul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*bas n., pl. urĭ (fr. basse). Muz. Vocea cea maĭ groasă, maĭ joasă. Partea uneĭ bucăți muzicale din care se cîntă numaĭ notele joase. Cea maĭ mare trompetă a fanfareĭ. – (Uniĭ zic așa și contrabasuluĭ). S.m., pl. bașĭ. Persoană care cîntă părțile de bas.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ2 adv. (Reg.) Chiar, tocmai. – Din sb. baš.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ1- (Înv.) Element de compunere având sensul de „principal, cu gradul cel mai înalt”, izolat din cuvinte turcești care denumeau funcții sau ranguri (baș-aga, baș-caimacam etc.) și folosit uneori la formarea de substantive. – Din tc. baș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ1- (Înv.) Element de compunere având sensul de „principal, cu gradul cel mai înalt”, izolat din cuvinte turcești care denumeau funcții sau ranguri (baș-aga, baș-caimacam etc.) și folosit uneori la formarea de substantive. – Din tc. baș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BAȘ3, bași, s. m. (Înv.) 1. Căpetenie. 2. Staroste al unei bresle de meseriași sau de negustori. – Din tc. baș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ-AGA, baș-agale, s. m. Comandant al unui detașament din armata otomană. – Din tc. bașağa.[1]
- Conform DOOM2 și formei de plural, este s. f. — gall
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ-BOIER, baș-boieri, s. m. (Înv.) Cel mai de seamă boier al țării; p. ext. boier mare. – Baș1 + boier.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ-BULUCBAȘ, baș-bulucbași, s. m. Căpetenia bulucbașilor. – Din tc. bașbölükbașı.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ-CAIMACAM, baș-caimacami, s. m. Întâiul caimacam, șeful caimacamilor. – Din tc. baș kaymakam.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ-CAIMACAM, baș-caimacami, s. m. Întâiul caimacam, șeful caimacamilor. – Din tc. baș kaymakam.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BAȘ-CIOHODAR, baș-ciohodari, s. m. (Înv.) Întâiul ciohodar. – Din tc. baș çuhadar.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ-CIOHODAR, baș-ciohodari, s. m. (Înv.) Întâiul ciohodar. – Din tc. baș çuhadar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BĂȘI, bășesc, vb. IV. Refl. și intranz. A elimina gaze intestinale prin anus. – Lat. vissire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BULUCBAȘĂ, bulucbași, s. m. Comandant de buluc (2). – Din tc. bölük bașı.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
baș1 av [At: ȘEZ. I, 275/23 / E: srb baș] Tocmai.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș3- [At: DA ms / E: tc baș] 1-2 (Iuz) Element de compunere cu sensul de „principal” sau „cu gradul cel mai înalt” folosit la formarea unor substantive care desemnau titluri, funcții sau ranguri. 3 (Înv; fam; gmț) Element de compunere pentru formarea unor substantive, cu sensul de „cel mai bun”, „în cel mai înalt grad”, „peste măsură de”.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș2 sm [At: URICARIUL XIV, 190 / Pl: ~i / E: tc baş ] 1 (Nob) Cap. 2 Căpetenie. 3-4 Staroste al unei bresle (de negustori sau) de meseriași. 5 (Îvp; îs) Cocoș - Cocoș năzdrăvan. 6 (Mar; rar) Capătul din față al bărcii. 7 (Cmr; pop) Ceea ce se lasă schimbătorului pentru schimbatul unei monede. 8 (Pex) Spor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-aga sm [At: E. VĂCĂRESCU, ap. ȘIO / Pl: baș-agale / E: tc başaga] (Tcî) 1-3 (Persoană cu) rangul de (întâiul eununc al haremului sultanului). 4-6 (Îppl) (Persoană cu) rangul de (primul căpitan comandant al unui detașament de turci).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-boier sm [At: (a. 1763) ap. ȘIO / Pl: baș-boieri / E: baș + boier] 1-6 (Persoană cu) rangul de (prim boier al țării și, în acelaș timp, prezident al Divanului, după domn sau chiar guvernator provizoriu ori caimacam al țării).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-caimacam sm [At: KOGĂLNICEANU ap. ȘIO / V: -an / Pl: ~i / E: baș + caimacam] 1-3 (Persoană cu) (rangul de) cel dintâi dintre caimacami.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-caimacan sn vz baș-caimacam
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-ciohodar sm [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 298/8 / V: (rar) ~-ciuhodar / Pl: ~i / E: baș + ciohodar] 1-3 (Persoană cu) (rangul de) prim ciohodar sau camerier al sultanului. 4-7 (La noi) (Persoană cu) (rangul de) întâiul cămăraș al domnului, cu diferite funcții administrative.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-ciuhodar sm vz baș-ciohondar corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-rachiu sn [At: TEODORESCU, P. P. 540 / V: ~a-~ / E: baș + rachiu] (Gmț; csnp) Rachiu vechi și bun.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-răzeș sm [At: ALECSANDRI, T. 257 / Pl: ~i / E: baș + răzeș] (Gmț; csnp) Răzeș bătrân.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bașa-rachiu sn vz baș-rachiu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băși vr [At: ANON. CAR. / V: (reg) beși / Pzi: (p. 1) băs și (rar) -șesc, (p. 2) beși, (p. 3) bese / E: ml vissire] (Pfm) A elimina gaz intestinal prin anus.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
beși v vz băși
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
biuluc-bașă sm vz buluc-bașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulebașă sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
buliucbaș sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
buliucbașă sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulubaș sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulubașă sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulucbaș sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulucbașă sm [At: M. COSTIN, ap. ȘIO / V: biulucbaș, biu~, ~leb~, ~lib~, ~liucbaș, ~liucb~, ~lubaș, ~lub~, ~aș, ~lugbaș, ~lugb~ / E: tc buluk-bašy] 1 Comandant al unui buluc (1) format din o sută de arnăuți sau de seimeni. 2 Rangul militar de bulucbașă (1). 3 (Îf ~lib~, ~leb~, ~lub~) Șef al unei comunități de țigani Si: bulibașă (1). 4 Rangul de bulucbașă (3) Si: bulibașă (2), bulibășie (1). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulugbaș sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bulugbașă sm vz bulucbașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
saraci-baș sm vz saraci-bașă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
satăr-baș sm vz șatârbaș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
baș2 adv. (reg.) Chiar, tocmai. Așa-i fata de frumoasă, Frumoasă e baș ca noaptea (POP.). • /<srb. baš.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș1- Elem. de compunere „principal”, „cu gradul cel mai înalt”, „de frunte”. • /<tc. baș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș3 s.m. 1 (înv.) Căpetenie. 2 (înv.) Staroste al unei bresle de meseriași sau de negustori. 3 (mar.; reg.) Capătul din față al bărcii. • pl. -i. /<tc. baș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-agá s.m. (milit.; în Ev. Med.) Comandant al unui detașament din armata otomană. • pl. -ale. /<tc. bașaǧa.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-boiér s.m. (în Ev. Med., în Țările Rom.) Persoană care avea rangul de cel mai de seamă boier al țării; ext. boier mare. Baș-boierul purta hanger la brîu (GHICA). • pl. -i. /baș1- + boier.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-bulucbáș s.m. (milit.; în Ev. Med.) Căpetenie a bulucbașilor, care, ca șef al gărzii domnești, supraveghea închisoarea curții. • pl. -i. /<tc. bașbölükbași.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-caimacám s.m. Șeful caimacanilor. • pl. -i. și baș-caimacán s.m. /<tc. baș kaymakam.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-caimacán s.m. v. baș-caimacam.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-ciohodár s.m. 1 (în Ev. Med., în Imperiul Otoman) Prim-camerier al sultanului. 2 (în Ev. Med., în Țările Române) Prim cămăraș al domnului (cu diferite funcții administrative). • pl. -i. și baș-ciuhodár s.m. /<tc. baș çuhadar.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-ciuhodár s.m. v. baș-ciohodar.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
baș-răzéș s.m. (înv.) Răzeș de frunte. Eu sînt Harță, baș-răzăș, Cunoscut tocmai prin leș (ALECS.). • pl. -i. /baș1- + răzeș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
băși vb. IV. refl., intr. (pop.) A elimina gaze intestinale prin anus. • prez.ind. -esc. și beși vb. IV. /lat. vĭssīre.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
buliucbaș s.m. v. bulucbașă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bulubașă s.m. v. bulibașă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bulucbaș s.m. v. bulucbașă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bulucbașa s.m. v. bulucbașă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bulucbașă s.m. (milit.; în Ev. Med.) Comandant militar de buluc. Patru agale mari, cu odobași, cu bulugbași (DION.). • pl. -i. și bulucbașa, bulucbaș, bulugbaș, buliucbaș s.m. /<tc. bölük bașı.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bulugbaș s.m. v. bulucbașă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
❍BAȘ2 adv. Băn. Trans. Chiar, tocmai [srb.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
†BAȘ3, prefix corespunzător lui arhi-, care se construește cu substantive, pentru a arăta pe cel mai de seamă, pe cel mai de frunte dintre oamenii cari au aceeași meserie sau aceeași însușire (👉 BAȘ-AGA, BAȘ-BOIER, BAȘ-CIOHODAR, etc.) [tc.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
‡BAȘ-CAIMACAM sm. 🔎 Cel dintîiu dintre caimacami [baș3 + caimacam].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
†BAȘ-CIOHODAR sm. 1 La Turci, primul ciohodar sau lacheu al Sultanului ¶ 2 🔎 Întîiul cămăraș al palatului domnesc: răposatul Măciucă... ~ și mîna dreaptă a Iu Vodă, cum s’ar zice astăzi întîiul aghiotant domnesc (I.-GH.) [tc. baš-čohodar].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
†BAȘ1 sbst. ⚚ = AGIO: dumneata să fii sănătos... că aurul are ~ (D.-ZAMF.) [tc.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
‡BAȘ-AGA sm. Primul căpitan sau comandat al unui detașament de Turci: Era căpitan pașa, Baș-agaua Turcilor (ALECS.) [baș3 + aga].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
†BAȘ-BOIER sm. 1 🔎 Cel dintîiu, cel mai de seamă boier al Țării: baș-boierul purta hanger la brîu (I.-GH.) ¶ 2 Boier mare, boier de frunte: nu suferea apucăturile de ~ ce le avea cuconu Pătrașcu la zile mari (GRIG.) [baș3 + boier].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
‡BAȘ-BULUCBAȘ(A), BAȘ-BULUBAȘ sm. 🔎 Mai marele peste zece bulucbași, șeful gardei domnești: trimețînd pre baș-bulucbaș cu seimenii la gazdele boierilor (MUST.) [baș3 + bulucbaș(a)].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BĂȘI vb. intr. și refl. vulg. A da o bășină; proverb: capra bese și oaia pate rușinea, cei mici, cei săraci sînt de multe ori făcuți vinovați și pedepsiți pentru faptele săvîrșite de cei mari sau de cei bogați [lat. vulg. *bĭssīre].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BEȘI – BĂȘI.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BAȘ2, adv. (Reg.) Chiar, tocmai. – Din scr. baš.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BAȘ-AGA, baș-agale, s. m. Comandant al unui detașament din armata otomană. – Din tc. bașağa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BAȘ-BOIER, baș-boieri, s. m. (Înv.) Cel mai de seamă boier al țării; p. ext. boier mare. – Baș1+Boier.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BAȘ-BULUCBAȘ, baș-bulucbași, s. m. Căpetenia bulucbașilor. – Din tc. bașbölükbași.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
BULUCBAȘĂ, bulucbași, s. m. (Înv.) Comandant de buluc (2). – Din tc. bölükbașı.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BAȘ2 adv. (Ban.) Chiar, tocmai, taman. Așa-i fata de frumoasă, Frumoasă e baș ca noaptea. BIBICESCU, P. P. 304. Cînd te văd, bade, la lună, Inima nu mi-i baș bună. HODOȘ, P. P. 113. Frunză-n meri, frunză sub peri, Pe mine mă cer doi veri; Nu mă cer baș de demult. HODOȘ, P. P. 117.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ1- (Învechit) Element de compunere intrat în limbă prin cuvinte turcești care denumesc funcții sau ranguri, ca: baș-aga, baș-bulucbaș, baș-ceauș etc., în care are sensul de «căpetenie», «șef» și folosit în romînește cu sensul de «cel mai înalt». «cel mai de frunte», la formarea unor substantive ca: baș-boier, baș-răzeș etc. V. arhi-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-AGA, baș-agale, s. n. (Învechit și popular; rar la pl.) Ofițer în armata otomană. Da-n caic cine era? Era căpitan-pașa, Baș-agaua turcilor. ALECSANDRI, P. P. 124.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-BOIER, baș-boieri, s. m. (Învechit) Cel dintîi, cel mai de seamă boier al țării; p. ext. boier mare, boier de frunte. Baș-boierul purta hanger la brîu. GHICA, S. 501.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-BULUCBAȘ, baș-bulucbași, s. m. (Învechit) Căpetenia bulucbașilor, care, ca șef al gărzii domnești, supraveghea închisoarea curții. Acesta-i fratele lui Potcoavă! Frumos cap va primi baș-bulucbaș de la Galata! SADOVEANU, N. P. 200.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-CAIMACAM, baș-caimacami, s. m. (Învechit și popular) Cel dintîi dintre caimacami. (Atestat în forma baș-caimacan) Mulțămim, agalelor Și baș-caimacanilor. TEODORESCU, P. P. 563. – Variantă: baș-caimacan s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-CAIMACAN s. m. v. Baș-caimacam.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-CIOHODAR, baș-ciohodari, s. m. (Învechit) Întîiul cămăraș al domnului, avînd sub porunca sa pe ceilalți ciohodari. Grigorie Ghica pornește pe baș-ciohodar Măciucă, care și aduce la curte pe Bărbucică, îl trîntește la pămînt și din poruncă domnească îi trage o falangă, apoi îl trimite surghiun la mănăstire. GHICA, S. 46. Poftisem la masă pe vărul Bufte... care a fost baș-ciohodar la domnul Ioniță Sturza-vodă. ALECSANDRI, T. I 239.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-RĂZĂȘ s. m. v. baș-răzeș.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ-RĂZEȘ, baș-răzeși, s. m. (Învechit) Răzeș de frunte. (Atestat în forma baș-răzăș) Eu sînt Harță, baș- răzăș, Cunoscut tocmai prin leș. ALECSANDRI, T. 257. – Variantă: (Mold.) baș-răzăș s. m.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BULUCBAȘĂ, bulucbași, s. m. (Învechit) Comandant de buluc (2). V. sutaș, hotnog. Hotnogii, sutașii și bulucbașii, cum s-au numit mai tîrziu, comandau o sută, iar chihăii... erau peste zece ostași. BĂLCESCU, O. I 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ2 adv. (Reg.) Chiar, întocmai. – Sb. baš (< tc.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ1- (Înv.) Element de compunere întrat în limbă prin cuvintele turcești care denumesc funcții sau ranguri ca: baș-aga, baș-caimacam etc. și folosit în romînește cu sensul de „cel mai înalt”, „cel mai de frunte”, la formarea unor substantive ca: baș-boier, baș-răzeș etc. – Tc. baș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ-AGA, baș-agale, s. m. (Înv. și pop.) Ofițer în armata otomană. – Tc. baș-aga.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ-BOIER, baș-boieri, s. m. (Înv.) Cel mai de seamă boier al țării; p. ext. boier mare. – Din baș1- + boier.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ-BULUCBAȘ, baș-bulucbași, s. m. (Înv.) Căpetenia bulucbașilor, care, ca șef al gărzii domnești, supraveghea închisoarea curții. – Tc. baș-bulukbaș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ-CAIMACAM, baș-caimacami, s. m. (Înv.) Întîiul caimacam. – Tc. bașkaimakan.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ-CIOHODAR, baș-ciohodari, s. m. (Înv.) Întîiul ciohodar. – Tc. bașçuhadar.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BAȘ-RĂZEȘ, baș-răzeși, s. m. (Înv.) Răzeș de frunte. – Din baș1 + răzeș.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
BULUCBAȘĂ, bulucbași, s. m. (Înv.) Comandant de buluc (2). – Tc. buluk-bașı.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BULUCBAȘĂ ~i m. înv. Comandant al unui buluc. /<turc. bölük-bași
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BALTAGI-BAȘ s.m. (Mold.) Căpitanul soldaților înarmați cu baltag, care serveau în garda seraiului. Ieșise poroncă de la împăratul, la baltagi-baș, de i-au călcat casele pînă în trii ori, cercîndu-l. N. COSTIN. Etimologie: tc. baltacı bașı. Vezi și baltag. substantiv masculin
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
BULUBAȘ s.m. v. buluc-baș. substantiv masculin
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
BULUBAȘĂ s.m. v. buluc-baș. substantiv masculin
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
BULUC-BAȘ s.m. (Mold., ȚR) Comandantul unui buluc. A: Buluc-bașii și căpitanii siimenilor celor muntenești. M. COSTIN. Au triimes niște bulubași cu siimeni, de i-au luat de pre la gazdele lor. NECULCE; cf. PSEUDO-AMIRAS (gl.); PSEUDO-MUSTE, apud TDRG; GHEORGACHI. B: Au chemat toți buluc-bașii siimenilor și le-au dat bani. IST. ȚR, 5. Variante: bulubaș (NECULCE), bulubașă (PSEUDO-AMIRAS, gl.). Etimologie: tc. bölük bașı. Vezi și buluc, buluci. Cf. hotnog (1), iuzbașă, vătaf (1). masculin
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
baș a. 1. de frunte, cel dintâiu (în bine sau în rău), se alătura în vechime la diferite grade ierarhice (baș-ciohodar și bulu-baș) și, prin analogie, la unele titulaturi indigene (v. baș-boier): sunt Harță, baș-răzeș AL.; 2. de prima calitate (despre țesături sau băuturi): cu guler de fir, de fir chiar baș-fir POP. cu ravac și baș-rachiu POP.; 3. (ironic) spre a caracteriza însușiri mai ales nefavorabile: baș-neghiob, baș-bătăuș. [Turc. BAȘ, cap, șef, superior, întâiu].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
baș n. agio (învechit). [Aceeaș vorbă ca cea precedentă (cf. capete = dobândă)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
baș-boier m. primul boier care prezida Divanul după Domn: baș-boierul purta hanger la brâu GHICA.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bulubașă m. odinioară: 1. căpitanul unui buluc de arnăuți: bașbulubașă, șeful gardei domnești; 2. (și bulibaș) vătaful unei șetre de țigani. [Vechiu-rom. bulucbașă = turc. BULUK BAȘY].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
baș n., pl. urĭ (turc. baš, cap, șef, superior, vîrf, de unde și bg. baš, șef, agiŭ. V. bașa, bimbașa, bașlic). Agiŭ la zarăfie (Vechĭ). Prisos, plus, rest: bașu ce-ĭ ieșea de la raz (CL., 1910, 77). Prefix care arată superioritatea: baș-cutnie (cutnie de prima calitate), baș-ceauș (sergent-major de infanterie), baș-hoț (mare hoț). V. arhi-, para-, stră-, vel-. – În Banat. (după sîrb.) „chear, tocmai”. V. baron.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș-bulubáșă V. bulubașă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băs(ma) V. bes.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bes (mă) a -șí v. refl. (lat. vĭssire și bĭssire, vir. vessir. – Se conj. cu ĭes). Est. Triv. Emit gazurĭ pin orificiu anal. – În vest bă-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sacá-báș m. (turc. saká-bașý). Vechĭ. Capu sacagiilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bas1 (cântăreț, sunet) s. m., pl. bași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bas2 (contrabas) s. n., pl. basuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bas1 (cântăreț, sunet) s. m., pl. bași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bas2 (contrabas) s. n., pl. basuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bas (cântăreț) s. m., pl. bași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bas (registru al vocii bărbătești, instrument) s. n., (instrumente) pl. basuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bas-bariton s. m., pl. bași-baritoni, art. bași-baritonii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș3 (reg.) adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș2 (căpetenie, staroste) (înv.) s. m., pl. bași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș1 (capătul unei bărci; agio) (înv.) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș-aga s. f., art. baș-agaua, g.-d. art. baș-agalei; pl. baș-agale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș-boier s. m., pl. baș-boieri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș-bulucbaș s. m., pl. baș-bulucbași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș-caimacam s. m., pl. baș-caimacami
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
baș-ciohodar s. m., pl. baș-ciohodari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!bulucbaș s. m., pl. bulucbași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bas-bariton s. m., pl. bași-baritoni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
baș1 (rar) adv.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
baș2 (căpetenie, staroste) s. m., pl. bași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
baș3 (capătul unei bărci, agio) (rar) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
baș-aga s. f., art. baș-agaua, g.-d. art. baș-agalei; pl. baș-agale, art. baș-agalele
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
baș-boier s. m., pl. baș-boieri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
baș-bulucbaș s. m., pl. baș-bulucbași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
baș-caimacam s. m., pl. baș-caimacami
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
baș-ciohodar s. m., pl. baș-ciohodari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bulucbașă s. m., art. bulucbașa, g.-d. art. bulucbașei; pl. bulucbași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
baș adv.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș-aga s. f., pl. baș-agale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș-boier s. m., pl. baș-boieri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș-bulucbaș s. m., pl. baș-bulucbași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș-caimacam s. m., pl. baș-caimacami
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș-ciohodar s. m., pl. baș-ciohodari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bulucbașă s. m., art. bulucbașa, g.-d. art. bulucbașii; pl. bulucbași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BAS s. (MUZ.) 1. (rar) basist. (Are voce de ~.) 2. v. pedalier. (~ la orgă.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BAS s. (MUZ.) (rar) basist. (Are voce de ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BAȘ adv. v. chiar, tocmai.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BAȘ s. v. staroste.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BĂȘI vb. v. pârțâi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
baș adv. v. CHIAR. TOCMAI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
baș s. v. STAROSTE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
băși vb. v. PÎRȚÎI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bas (-și), s. m. – Cîntăreț a cărui voce se plasează în registrul cel mai de jos. Fr. basse, din it. basso. – Der. contrabas, s. m., din it. contrabasso.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș adv. – Chiar, tocmai, exact așa. – Var. abeș. Sb. baș. Necunoscut în afară de Banat și Olt.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
baș s. m. – 1. Capăt, extremitate. – 2. Căpetenie, conducător. Tc. baș (Șeineanu, II, 39; Lokotsch 260). Înv., astăzi nefolosit ca un cuvînt independent. Intră în compunerea unui număr de funcții și îndeletniciri de origine orientală, pentru a desemna căpetenia breslei sau pe cel dintîi din categoria lui: baș-beșleagă, șef de poliție; baș-ciohodar, cămăraș etc.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
băși (băs, bășit), vb. – A face vînturi, a se pîrțîi. – Mr. bes, megl. bișǫri. Lat. vĭssῑre (Pușcariu 186; REW 9382; Candrea-Dens., 138; DAR); cf. it. viscia, v. fr. vessir, fr. vesse, it. bessa. V. bășină. Se conjugă și la forma incoativă, bășesc. – Der. beșniță, s. f. (mușama, scutec).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BĂȘI, băs, vb. IV. Refl. A elimina gazele din intestin. [conjug. și bășesc, după DER] (din lat. vĩssīre)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bas (it. basso; fr. basse; germ. Bass; engl. bass) I. 1. Vocea (1) bărbătească cea mai gravă. În cor*, are un ambitus* cuprins între Fa (Mi) – re ’, iar ca voce solistică (operă*, oratoriu*) unul cuprins între Sol – fa ’ (b. înalt, it. basso cantate; fr. basse-contre, basse-noble). În corurile rusești există, în partida bașilor, 1-2 b. pedaliști, voci încă mai grave decât cele obișnuite, utilizate numai pentru marcarea fundamentalei* acordului* la unele cadențe (1) [v. pedală (4)]. După caracter, vocile de operă se împart în b. serios (it. serioso) și b. buf (it. buffo), fără ca aceste dictincții, inclusiv cele de întindere, să fie atât de categorice ca în cazul vocilor înalte de sopran (1) sau de tenor (1) [de ex. b. înalt poate confundat și chiar asimilat cu baritonul (I, 1)]. Instr. cu sunetul cel mai grav într-o anumită categorie (familie) de instr., ce corespunde aproximativ vocii de b. (1) (ex. trp. b., cl. b.). Pentru unele instr. vechi, adj. b. precede numele propriu-zis al instr. (ex. basse de cromorne*, basse de viole etc.). II. Grupul de instr. (it. bassi) cărora în partitură* le este conferită partida cea mai gravă; în acest sens, violoncelul* se numea în trecut b., termen întrebuințat încă și astăzi pentru contrabas* inclusiv în folc. românesc; în fanfară (6), prin b. de armonie se înțeleg instr. grave, fag., trp., tubă*, bombardon*. III. 1. Partea (cea mai) gravă a unei structuri polif. sau arm. Vocea (2) gravă a unei astfel de structuri, „partea unde domină sunetul fundamental” (Rameau). ♦ În lucrările polif. vocale, începând cu anul 1450 (cele mai vechi reguli, privind partida de b., la Guilelmus Monachaus), denumirea de bassus (expresia lat. „adânc, grav”, circulă încă din sec. 7) revine unei voci pe care o deținea anterior contratenorul*, care a început să se divizeze în contratenor bassus (sau simplu bassus, fr. base-contre). În madrigalele* unui Giovanni da Cascia se întâlnesc deja adevăratele partide de b. ♦ Apariția monodiei* acompaniate și dezvoltarea formelor instr. dau un contur tot mai precis b., care va deveni și vocea de sprijin (de unde și asimilarea etimonului lat. basis „fundament” în armonie (III, 2)). V. b. cifrat; b. continuu. 2. B. fundamental (fr. basse fondamentale). În teoria lui Rameau, succesiunea unor b. reali sau imaginari, ca bază a acordurilor* care și prin răsturnare* procură starea directă a trisonului (ce poate fi numai perfect sau cu septimă). Nu se confundă cu b. cifrat. V. armonie (III, 2). IV. cheie de b., denumirea cheii* de fa* de pe linia a patra a portativului*.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bas cifrat (it. basso cifrato; engl. figured-bass; fr. basse chifrée, basse-figurée; germ. bezifferter Bass), notarea caracteristică a basului continuu* care constă din partida* de bas (III, 1) precum și din cifre și semne convenționale scrise sub notele acesteia (sau deasupra lor), acest cifraj* simbolizând contextul armonic, real sau virtual, al notei respective. În cazul interpretătii b. pe un instr. cu claviatură* (orgă, clavecin etc.), exclusiv, sau alături de instr. melodic de registru (1) grav (vcl., fag. etc.), instrumentistul execută, în general, cu mâna stângă notele basului iar cu dreapta armoniile aferente. Regulile de conducere a vocilor (2) de dublare a notelor etc. se aplică în practica b. cu oarecare licențe. Lipsa cifrajului desemnează un trison diatonic* bazat pe nota respectivă, în orice poziție, cifrele arabe 2, 3, 4 etc. – secunda*, terța*, cvarta* etc. basului, în orice transpoziție* de octavă*, fiecare dintre acestea putând fi alterată prin semnele ♯, ♮ și ♭. Alterația* izolată se referă la terța acordului*. 8 este o indicație subînțeleasă: ori de câte ori este cazul, nota de bas se dublează cu octava; la 6 și 6/5 se subînțelege terța, la 4/3 și 4/2, sexta. Linia orizontală indică păstrarea armoniei sau a elementelor ei. La indicația tasto solo*, instr. acordic încetează a mai cânta, instr. melodic de registru grav rămânând singurul executant al basului continuu. B. oferă interpreților multiple posibilități de realizare a armoniilor, în funcție de stilul de epocă și de caracterul lucrării respective, de instr. avute la dispoziție, mărimea ansamblului executant, condițiile acustice etc., de aceea realizarea lui ex tempore, adecvată condițiilor momentane, se impune ca o necesitate obiectivă, iar realizările tipărite în edițiile mai recente ale muzicii din epoca basului continuu nu au decât valoarea unor propuneri. B. a dispărut din practica componistică spre mijlocul sec. 18, perpetuându-se după aceea doar în lucrări cu caracter religios (în mise* de Haydn, Mozart, Schubert). Elementele sale s-au integrat, mai mult sau mai puțin modificate, în mai toate metodele de cercetare și predare a armoniei (III, 2) clasice.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bas continuu (it. basso continuo; fr. basse cotinue; germ. Generalbass; engl. thorough-bass), partida* basului (III, 1) instrumental în muzica perioadei 1600-1750 (cu excepția compozițiilor destinate interpretării la un singur instrument), adjectivul continuu exprimând importanța primordială ce s-a atribuit în această perioadă basului ca fundament al armoniei* și al muzicii însăși, precum și importanța instrumentistului care îl interpretează ca promotor al ansamblului*. Majoritatea autorilor cuprind în definiție și cifrajul*, precum și practica de a completa basul cu armonii improvizate, asimilând astfel b. cu basul cifrat*, or, în practica muzicală a epocii s-a notat adesea fără cifre, iar în muzica de cameră interpretarea lui de către un instr. melodic de registru (1) grav (deci fără a se cânta și armoniile complementare) a fost acceptată drept o soluție echivalentă. Limitele perioadei, supranumită de unii autori chiar epoca b. (germ. Generalbasszeitalter) se indică în definiție, desigur, doar orientativ. Începuturile perioadei se întrepătrund cu practica it. de acompaniere a muzicii polif. cu un basso per organo sau basso seguente (sec. 16); în muzica destinată cultului religios, s-a făcut uz de b. până și în compozițiile create în prima jumătate a sec. 19 (mise* de Haydn, Mozart, Schubert). Abrev. (în partiturile epocii) b. c.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pedalist, bas v. bad (I, 1).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
viola bas v. viole.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BAȘ s. n. Amestec format din făină de grîu, apă și drojdie, omogenizat și fermentat, folosit la prepararea maialei pentru pîine.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BAȘ cf. tc. bas „căpetenie”; numele apare însă în Moldova înainte de influența otomană. 1. Baș „neamiș” (C Neamț II 2); Bași s. (Dm). 2. Bașa b. (Dm; Ștef; Moț; Paș). 3. Bășeanu, Floare (Ocina); Bășeni s. disp. și Bașenești s. Bz (Cat). 4. Bașac, Neagu (RI X 268). 5. Bașco = Bașcul, vecin (16 B VI 346); Bască (sic) și Bășcoiu porecle ard. 6. Bășcă, Sărghie (BCI VII 52). 7. Bășcoe (17 A III 101). (Viciu 32) 8. Bașotă, 1590 (Isp l1), n. frecv., mold; – Iurașcu (16 A 38); Bașoteni s. (Dm; Ștef). 9. Cf. Bașait (13-15 B 160; Ț-Hom 300). 10. Cf. Bîșcu, fam., act.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
băși, bășesc v. r. (pop., vulg.) a elimina gaze intestinale
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M6) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
verb (V402) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V319) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V402) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M80) Surse flexiune: DOOM 2, DMLR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M80) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bas, bașisubstantiv masculin
-
- Bine-ați venit la noi, a rostit cu voce adîncă de bas pescarul. SADOVEANU, N. F. 125. DLRLC
- 1.1. Bas-bariton = bas cu calități vocale de bariton. DN
-
etimologie:
- basso DEX '09 DEX '98 DN
- basse DEX '09 DEX '98 DN
bas, basurisubstantiv neutru
- 1. Registrul cel mai jos al vocii bărbătești; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 2. Instrument care deține în orchestră un rol analog cu acela al basului într-un cor. DEX '09 DLRLC MDN '00
etimologie:
- basso DEX '09 DEX '98 DN
- basse DEX '09 DEX '98 DN
bașadverb
-
- Așa-i fata de frumoasă, Frumoasă e baș ca noaptea. BIBICESCU, P. P. 304. DLRLC
- Cînd te văd, bade, la lună, Inima nu mi-i baș bună. HODOȘ, P. P. 113. DLRLC
- Frunză-n meri, frunză sub peri, Pe mine mă cer doi veri; Nu mă cer baș de demult. HODOȘ, P. P. 117. DLRLC
-
etimologie:
- baš DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2
baș-aga, baș-agalesubstantiv feminin
- 1. (Ofițer) Comandant al unui detașament din armata otomană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Da-n caic cine era? Era căpitan-pașa, Baș-agaua turcilor. ALECSANDRI, P. P. 124. DLRLC
-
- comentariu Încadrat ca s.m. sau s.n. de unele surse, este s.f. conform DOOM2. dexonline
etimologie:
- bașağa DEX '09 DEX '98 DLRM
baș-boier, baș-boierisubstantiv masculin
- 1. Cel mai de seamă boier al țării. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Baș-boierul purta hanger la brîu. GHICA, S. 501. DLRLC
- 1.1. Boier mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- Baș + boier DEX '09 DEX '98 DLRM
baș-bulucbaș, baș-bulucbașisubstantiv masculin
- 1. Căpetenia bulucbașilor, care, ca șef al gărzii domnești, supraveghea închisoarea curții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acesta-i fratele lui Potcoavă! Frumos cap va primi baș-bulucbaș de la Galata! SADOVEANU, N. P. 200. DLRLC
-
etimologie:
- bașbölükbașı DEX '09 DEX '98 DLRM
baș-caimacam, baș-caimacamisubstantiv masculin
- 1. Întâiul caimacam, șeful caimacamilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2
- Mulțămim, agalelor Și baș-caimacanilor. TEODORESCU, P. P. 563. DLRLC
-
etimologie:
- baș kaymakam DEX '09 DEX '98 DLRM
- baș + caimacam MDA2
baș-ciohodar, baș-ciohodarisubstantiv masculin
- 1. Întâiul ciohodar. DEX '09 DEX '98
- Grigorie Ghica pornește pe baș-ciohodar Măciucă, care și aduce la curte pe Bărbucică, îl trîntește la pămînt și din poruncă domnească îi trage o falangă, apoi îl trimite surghiun la mănăstire. GHICA, S. 46. DLRLC
- Poftisem la masă pe vărul Bufte... care a fost baș-ciohodar la domnul Ioniță Sturza-vodă. ALECSANDRI, T. I 239. DLRLC
-
- diferențiere Întîiul cămăraș al domnului, avînd sub porunca sa pe ceilalți ciohodari. DLRLC
etimologie:
- baș çuhadar DEX '09 DEX '98 DLRM
bașelement de compunere, prefix
- 1. Element de compunere având sensul de „principal, cu gradul cel mai înalt”, izolat din cuvinte turcești care denumeau funcții sau ranguri (baș-aga, baș-caimacam etc.) și folosit uneori la formarea de substantive. DEX '09 DLRLC MDA2
etimologie:
- baș DEX '09 DLRM MDA2
baș-răzeș, baș-răzeșisubstantiv masculin
- 1. Răzeș de frunte. DLRLC DLRM
- Eu sînt Harță, baș- răzăș, Cunoscut tocmai prin leș. ALECSANDRI, T. 257. DLRLC
-
etimologie:
- baș (1.) + răzeș DLRM
baș, bașisubstantiv masculin
- 1. Căpetenie. DEX '09sinonime: căpetenie
- 2. Staroste al unei bresle de meseriași sau de negustori. DEX '09sinonime: staroste
etimologie:
- baș DEX '09
băși, bășescverb
- 1. A elimina gaze intestinale prin anus. DEX '09sinonime: pârțâi
etimologie:
- vissire DEX '09
bulucbaș, bulucbașisubstantiv masculin
-
- Hotnogii, sutașii și bulucbașii, cum s-au numit mai tîrziu, comandau o sută, iar chihăii... erau peste zece ostași. BĂLCESCU, O. I 118. DLRLC
-
etimologie:
- bölük bașı DEX '09