4 intrări

59 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BA adv. 1. (Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau interogativ-negativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N-am timp acum de tine!Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii?Ba i-am văzut pe birou. ◊ (Întărind pe nu) Mă duc la meci.Ba n-ai să te duci! ◊ (Întărind pe da prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară) N-ai bani (?)Ba da, am.Expr. A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține. ♦ (Reg.; în expr.) Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ♦ (Pop.) Nu. Fost-ai azi la sapă?Ba! ♦ (Cu slăbirea ideii de opoziție, în expr.) Ba bine că nu = evident că da, se-nțelege. Ba (nu) zău! = a) (ir.) haida de! să fim serioși!; b) să fim drepți! 2. (Urmat de și, chiar sau încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea. 3. (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. – Din bg., sb., pol., ucr. ba.

ba av [At: COD. VOR2. 40v/10 / E: bg, pn, ucr ба, srb ba] 1 După o propoziție negativă sau negativ-interogativă, exprimă opoziția față de ideea enunțată anterior. 2 Vorbitorul poate exprima opoziția față de un gând al său, neexprimat anterior. 3 (După o mustrare, un reproș) Vezi bine că da. 4 De ce nu? 5 (Irn; după o propunere nepotrivită) Nici gând. 6 (Irn; îe) ~ că chiar! N-ai prea nimerit-o! 7 (Înv; îe) ~ asta-i vorbă! Nicidecum. 8 (Înv; îe) ~ ce (se potrivește)? Nici vorbă. 9 (Înv; îlav) ~ nu! Într-adevăr! 10 (Îlav) Chiar așa? 11 (Îlav) ~ (nu), zău! Să fim serioși! 12 (Îlav) Să fim drepți. 13 (Îlav) Chiar așa este. 14 (Irn; îe) ~ bine (că nu)! Sigur că da! 15 (Înv; îe) ~ să (mai) zici! Așa se pare. 16 (Îe) ~ că bine zici! E o idee bună. 17 (Îae) Ai dreptate. 18 Hotărât nu! 19 (Îe) Da sau ~? Răspunde clar! 20 (Îe) Nici da, nici ~ Nu e hotărât. 21 În nici un caz. 22 (Îe) ~ da (sau, reg, ~ nu) Introduce o afirmație care contrazice o negație. 23 (Îe; în interogative, urmează după un verb afirmativ) au (sau, ori) ~? Pune în fața celui chestionat o alternativă. 24 (Înv; îe) Vodă vrea și Hâncu ~! A apărut o piedică de la cine nu te-ai fi așteptat. 25 (În antiteze) Imposibil. 26 (În legătură cu conjunctivul) Nu este permis. 27 Nici pomeneală! 28 (Îe; cu sens de hiperbolă) La soare te puteai uita, dar la... ~! E foarte frumos. 29 (Îae) E plin de calități. 30 (Irn; îae) E foarte înfumurat. 31 (Reg; îe) Ca mai ~! sau Nici (cam) mai ~! ori Nici ~! Nici nu poate fi vorba! 32 (Îe) A zice ~ A se împotrivi. 33 (Îae) A refuza. 34 (Introduce un nou argument) Unde mai pui că... 35 (În sprijinul unei afirmații anterioare) Mai mult decât atâta. 36 (îlcj) ~ și (sau chiar) Chiar și. 37 (Îae) Încă și. 38 (Îcrî; exprimă nehotărârea între mai multe alternative, având rol de conjuncție disjunctivă) ~... ~... Sau... sau... 39 (Îae) Când... când... 40 (Îae) Acum... acum. 41 (Îae) Aici... aici. 42 (Îae) Exprimă tergiversarea. 43 (Îe) ~ e albă, ~ e neagră (sau ~ e laie, ~ e bălaie) Nu știi ce să mai crezi. 44 (Îae) Se contrazice singur. 45 (Îe) A nu zice nici da, nici ~ A nu se pronunța într-o problemă Si: a se abține. 46 (Îe) ~ una, ~ alta Multe și de toate.

ba adv. 1 (fam.) În nici un caz, nicidecum. ♢ (negînd fraza întreagă) Ți-e sete? – Ba! ♢ (în interog.; urmînd după un vb. afirm., pune în fața celui chestionat o alternativă) Mănînci ori ba? – Ba! ♢ (arată că ceva poate fi și altfel decît s-a spus înainte) E lung pămîntul, ba e lat (COȘB.). ♢ Expr. Ca mai ba! sau nici (cam) mai ba!, nici ba! = nici nu poate fi vorba! nici pomeneală! A doua zi, Nică Oșlobanu ca mai ba să deie pe la școală (CR.). A zice ba = a) a se opune, a se împotrivi. Nu zi ba, de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede (EMIN.); b) a refuza. Nu accept să zici ba. (A nu zice sau a nu spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța (într-o problemă), a nu spune nimic. Da sau ba? = răspunde clar! Ba una, ba alta = multe și de toate. La soare te poți uita, dar la dînsa (sau la dînsul) ba v. soare. Vodă da (sau vrea) (și sau iar, dar) Hîncu ba v. vodă. ♢ Nici vorbă!, nici pomeneală! Bătu o dată. Dar ca să răspunză cineva, ba (ISP.). 2 (exprimă opoz. față de ideea din prop. anterioară; de obicei cu reluarea vb.) Nu vreau să merg. – Ba vrei! ♢ (întărind pe „nu”) Mă duc la film. – Ba n-ai să te duci! ♢ (întărind pe „da” prin care se răspunde la o prop. interog.-neg. sau se rectifică ideea din prop. neg. anterioară) N-ai voie. – Ba da, am. N-ai bani? – Ba da, am. 3 (arată o gradație, de obicei întărind adv. sau loc. adv. „încă”, „chiar”, „unde mai pui că...” etc.) Mai mult, în plus, pe deasupra. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă (EMIN.). ♢ Loc.conj. Ba și (sau chiar) = a) chiar și; b) încă și. 4 (în corelație cu el însuși, avînd rol de conj. disj.) Sau... sau; cînd... cînd; acum... acum; aci... aci. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic (EMIN.). ♢ Expr. Ba e albă, ba e neagră (sau ba e laie, ba e bălaie) = a) nu știi ce să mai crezi; b) se contrazice singur. Ba ceea..., ba ceea... v. cela. (Ba) (-i) teacă, (ba) (-i) pungă v. teacă. Ba () (e) tunsă, ba () (e) rasă sau c-o fi tunsă, c-o fi rasă v. tuns. 5 Expr. (cu slăbirea ideii de opoz.) Ba bine că nu! = sigur că da! evident! se-nțelege! Ba că chiar! = (iron.) n-ai prea nimerit-o! Ba asta-i vorbă! = nicidecum! deloc! nici nu mă gîndesc! Ba că bine zici! = a) este o idee bună; b) ai dreptate! Ba (nu) zău sau nu zău v. zău. • /<bg., ucr. ба, pol., srb. ba.

BA adv. Nu; proverb: lupul părul își schimbă, dar năravul ~ 2 În contraziceri: a) Cînd se afirmă ceea ce neagă altul: N’am putut să mă duc. – Ba ai putut, dar n’ai vrut; contrazicerea în cazul acesta se exprimă mai adesea eliptic prin ~ da: N’ai fost unde te-am trimis. – Ba da! b) Cînd se neagă ceea ce afirmă altul: A plecat de mult. – Ba n’a plecat de loc; în cazul acesta, contrazicerea se exprimă mai adesea eliptic prin ~ nu: Ai greșit și de astădată. – Ba nu! c) Rectificînd spusele altuia sau adăugînd ceva la cele spuse de altul: Erau numai șase. – Ba șapte. d) Replicînd ironic cuiva: Nu mai citești nimic de la o vreme încoace. – Ba am să mă fac dobă de carte. e) Cînd se împotrivește cineva: Să nu pleci de acasă. – Ba am să plec 3 După întrebările pozitive care cer neapărat un răspuns negativ: Te-am silit vre-odată să te duci pe la el? – Ba nu m’ai silit niciodată; sau, elipt.: Eu te-am învățat să-i vorbești așa? – Ba nu! După întrebările negative care cer neapărat un răspuns afirmativ, se răspunde cu ba (da)...: Nu ți-am plătit toată datoria? – Ba mi-ai plătit-o; sau, elipt.: Oare nu l-ai găsit acasă? – Ba da! 4 În anumite expresiuni: ~ zău, urmat de o propozițiune afirmativă sau negativă, cînd voim să întărim și mai mult cele ce urmează, cînd voim să se dea mai multă crezare spuselor noastre: Dac’am rămînea astă-noapte acolo sus...? – Ba zău, răspunse călăuzul... ți-ar trece prin minte să faci una ca asta? (GN.); ~ nu, zău... (în propozițiunile interogative), să fie adevărat oare? vorbești serios? ~ nu, zău, nu vrei să rămîi? (D.-ZAMF.); ~ să mai..., camai ~ să..., nici (ca)mai ~ să... (în legătură cu subjonctivul), de loc, nici de cum: a doua zi Nică Oșlobanu ca mai ~ să dee pe la școală (CRG.); ~... și, ~ încă, ~ chiar, mai mult decît atît, afară de aceasta: a pierdut toți banii jucînd, ~ încă a rămas și dator; iron.: ~ aia-i vorbă! sau Mold. ~ că chiar, vorbă să fie! ai nimerit-o și tu! ~ bine că nu! mai e vorbă! auzi întrebare! nici că se poate altfel! 5 Repetat, ba... ba..., cînd... cînd..., uneori... alte-ori...: ~ uneori porumbul se tăciuna, ~ lăcuste, ~ potop, ~ toate relele numai pe capul lui cădeau (ISP.); și tot vorbind așa, ~ una, ~ alta, au ieșit afară din oraș (VLAH.) ; 👉 AZI [blg.].

BA adv. 1. (Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau negativ-interogativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului) N-am timp acum de tine! – Ba ai! Nu mi-ai văzut ochelarii? – Ba i-am văzut pe birou. ◊ (Întărind pe nu) Mă duc la meci. – Ba n-ai să te duci! ◊ (Întărind pe da prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară) N-ai bani (?) – Ba da, am. Expr. A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține. ◊ (Reg.; în expr.) Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ◊ (Pop.) Nu. Fost-ai azi la sapă? – Ba! ◊ (Cu slăbirea ideii de opoziție, în expr.) Ba bine că nu = evident că da, se-nțelege. Ba (nu) zău! = a) (ir.) haida de! să fim serioși!; b) să fim drepți! 2. (Urmat de și sau chiar, încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea. 3. (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. – Din bg., scr., pol., ucr. ba.

BA adv. 1. (Mai ales familiar și regional) De loc, nicidecum, în nici un caz; (în sens absolut, negînd fraza întreagă) nu. Am dat în genunchi la ei... să ne ajute. Ei, ba. DUMITRIU, B. F. 20. Oană, ție ți-e foame.Ba... DELAVRANCEA, A. 7. C-a fi trăind calul ori că n-a fi trăind, aceasta mă privește pe mine; numai meu să. știu dacă mi-l dai ori ba. CREANGĂ, P. 194. (în întrebări sau răspunsuri, uneori cu o nuanță de mai multă hotărîre decît «nu») Da sau ba?Vă închinați -ori ba?-Ba! NEGRUZZI, S. I 173. ◊ Loc. adv. (Mold., Bucov.) Ca mai ba! sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! Dar nici cam mai ba să audă el ceva de dînșii. SBIERA, P. 49. Fătul-babei însă, auzind cuvintele ei cobitoare, își cugeta în sine: Hehei! nici mai ba! Ți-ai dat tu acuma peste om! SBIERA, P. 143. A doua zi, Nică Oșlobanu ca mai ba să deie pe la școală. CREANGĂ, A. 79. Ca mai ba, măi băiete... nu ți-ai găsit omu. ALECSANDRI, T. 241. ◊ Expr. A zice ba = a se opune, a se împotrivi, a refuza. Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede, Nu zi ba, de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. EMINESCU, O. I 209. Pentru dumneata, Eu n-aș zice ba; Dar zic și zic ba Pentru maica-ta, Că-i bănuitoare. ALECSANDRI, P. P. 7. A nu spune (sau a nu zice) nici da nici ba = a nu se pronunța, a nu-și spune părerea, a nu spune nimic. Nevoind a le strica inima, nu le spune nici da nici ba. CREANGĂ, P. 249. ♦ Nici vorbă! nici pomeneală! Mai bătu o dată [în poartă]. Dar ca să răspunză cineva, ba. ISPIRESCU, L. 100. (Mai ales în dialoguri contradictorii, întărește o afirmație sau o negație) Mie nu mi-a adus nimic?Ba. nu te teme, că uncheșul nu-și uită nepotul. SADOVEANU, N. E. 11. Era mișel?Ba nu, de loc! COȘBUC, P. I 229. Lască mă duc eu...!Ba nu, Ivane, trebuie să mă... duc eu. CREANGĂ, P. 312. Nu-i așa, jupîneșică?...Poate să fie și așa, moș Nichifor.Ba chiar așa-i, jupîneșică dragă, cum îți spun eu! CREANGĂ, P. 119. Suflă vîntu-n paie ude, Eu strig, mîndră nu m-aude.Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56. ♦ Vezi bine că (nu)...! dar ce...! De ce l-ai dat afară?Ba o să-l iau în brațe! (Arată o gradație, de obicei întărind adverbele și loc. adv. «chiar», «încă», «unde mai pui că» etc.) Ba Peneș-fmpărat, văzînd Pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! COȘBUC, P. I 58. Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. EMINESCU, O. I 134. Am ochit adesea și în «Ciocîrlia cea voioasă ce-n văzduh se legăna»; ba unde pui că am cutezat a trage cu pușca și-n cîrdurile de gîște sălbatice! ODOBESCU, S. III 23. [Călătorul străin venit la Iași] se deprinde a bea cafea turcească și a fuma dintr-un ciubuc lung; ba încă află multă poezie în forma șlicului și a hainelor lungi. NEGRUZZI, S. I 69. ♦ (Servește spre a completa sau rectifica o expresie) a) (Arată că ceva este nu numai așa cum s-a spus mai înainte, ci și altfel) E lung pămîntul, ba e lat. Dar ca Săgeată de bogat. Nici astăzi dormi pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. b) (Arată ezitare în alegerea unei alternative) Aici trebuie să fie hoțul!Na! că m-ajunge păcatul... Unde să m-ascund?... Colea! ba colea... Ba colea, în bisunia (= vizuina) asta! ALECSANDRI, T. 65. (în corelație cu un alt «ba» din aceeași propoziție sau din propoziția următoare) Ba... ba... = cînd... cînd..., acum... acum..., aci... aci..., acu... acu...; și... și..., atît... cît și... Mai primise ea cete de astea care veneau să i se plîngă ba de una, ba de alta. DUMITRIU, B. F. 83. Noi aicea abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu știubeiele, ba cu vinul. Ba cu botezurile, ba cu înmormîntările. SADOVEANU, Z. C. 48. Băbătia lui... începuse a scîrțîi: ba c-o doare ceea, ba c-o doare ceea. CREANGĂ, P. 111. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. EMINESCU, O. I 140. ◊ Expr. Ba e albă, ba e neagră sau ba e laie, ba-i bălaie v. alb, bălai. 5. (În expr.) Ba bine că nu! = desigur! vezi bine (că da)! firește (că da)! Știi tu ce pericol mă amenință?...Ba bine că nu! Dacă n-oi ști eu păpara lui jupînul! CARAGIALE, O. I 80. Măi Buzilă, mi se pare că tu ești toată pricina gîlcevei dintre noi.Ba bine că nu, zise Ochilă... Știu eu ce i-ar trebui. CREANGĂ, P. 254. (În ironie, ca replică la o propunere sau la o afirmație nepotrivită) Ba că chiar! sau ba aia-i vorbă! = nicidecum! de loc! nici nu mă gîndesc! Ieși afară!... -Ba aia-i vorbă! Mai pune-ți pofta-n cui. ISPIRESCU, L. 210. Ba n-ai frică, soro, că ești cu mine.Ba că chiar! ALECSANDRI, T. 186. (Cînd voim să trecem de la glumă la serios) Ba nu! sau ba (nu) zău! = să fim serioși! să fim drepți! să luăm lucrurile-n serios, cum sînt! Apoi ce-ți trebuie mai bună vorbă decît asta? Ba zău, încă mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118. Ei bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem? ALECSANDRI, T. I 239. Pus-am gînd s-o părăsesc [pe mîndră]... Drept să fie sau glumesc? Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. (Cu sens de mirare) Ba că bine zici! = într-adevăr! adevărat! Dumnealui îi cuconașii d-tale? Nicușoru?Dar... nu-l cunoști?...-Ba că bine zici, cucoane Grigori... Ia privește-l cum o crescut de mare! S-o făcut holtei! ALECSANDRI, T. I 42.

BA adv. 1. În nici un caz, de loc, nicidecum; (negînd o frază întreagă) nu. Oană, ție ți-e foame. – Ba (DELAVRANCEA). ◊ Loc. adv. (Reg.) Ce mai ba! sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! ◊ Expr. A zice ba = a se opune; a refuza. A nu zice (sau a nu spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă. 2. (În dialoguri contradictorii, întărește o afirmație sau o negație) Era mișel? – Ba nu, de loc! (COȘBUC). 3. (Arată o gradație) Ba Peneș-împărat văzînd Pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! (COȘBUC). ♦ (Servește pentru a completa sau a rectifica o expresie) a) (Arată că ceva nu este numai așa cum s-a spus mai înainte, ci și altfel) E lung pămîntul, ba e lat (COȘBUC). b) (Arată o ezitare în alegerea unei alternative) Unde să m-ascund?... Colea! ba colea... Ba colea (ALECSANDRI). 4. (În corelație cu alt ba) Cînd... cînd..., acum... acum..., aci... aci... Abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu știubeiele, ba cu vinul (SADOVEANU). 5. (În expr.) Ba bine că nu! = firește (că da)! desigur! Ba nu! sau ba (nu) zău! = să fim serioși; să fim drepți! Ba că bine zici! = într-adevăr! – Bg., sb. ba.

BA2 adv. 1) Nicidecum; nu. Ai fost la școală?Ba. 2): Ba bine că nu evident că da; se înțelege că da. /<bulg., sb. ba

BA1 conj. (folosit în cuplu corelativ, uneori urmat de că, exprimă un raport disjunctiv) Când...; sau...; ori...; aci. Ba una, ba alta. /<bulg., sb. ba

BA3 adv. (accentuează sensul cuvintelor pe care le însoțește) Chiar. Nu-mi pare rău, ba îmi pare bine. /<bulg., sb. ba

ba adv. 1. particulă negativă și contradictorie, nu (dar mai energic): da ori ba? ba nu, nicidecum; ba că chiar? ce se potrivește (ironic), d’apoi cum nu? ba da, ba zău, într’adevăr; ca mai ba, nicidecum; 2. dar, cu totul din potrivă (ca corectiv): vecinul nu prea vede, ba e orb cum se cade; 3. (opozițiune) când... când: ba la unii, ba la alții. [Slav. BA].

ba adv. (vsl. ba) Nu: Da orĭ ba? Nu știŭ dacă vine orĭ ba. Ca particulă întăritoare: Ești dator! Ba nu-s! Ba eștĭ! Ba nu! Ba da!Ba zăŭ? Zăŭ! Adevărat! Cum se poate?Ba că? (= căci) chear (Iron.), curat așa, chear așa! – Ba bine că nu! Se putea altfel? D’apoi cum crezĭ? De sigur! – Singur saŭ în legătură cu chear, încă, nici ild. ci: vecinu nu prea vede, ba (saŭ ba încă, ba chear), e orb cum se cade! Nu vede ba nicĭ nu aude! – Cînd.... cînd, aci... aci: ba la unii, ba la alții; ba e albă, ba e neagră!

BARIU s. n. Element chimic din grupa metalelor alcalino-pământoase, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se folosesc la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Din fr. baryum.

interj. (Arg.) Măi. – Et. nec.

interj. (Arg.) Măi. – Et. nec.

bam i [At: TDRG / E: fo] (Rar; dbi reduplicat sau precedat de bim) Redă sunetul produs de un clopot mare Cf balang, bang.

bariu sn [At: DA / E: fr baryum] (Chm) Metal alcalino-pământos, de culoare albă-argintie (și moale ca plumbul) care se găsește în cantități mici în natură, sub formă de sulfat (baritină) și de carbonat (witherit) și ai cărui compuși au diferite întrebuințări în pirotehnie, ceramică, vopsitorie, medicină etc.

i [At: V. ROM. noiembrie 1950, 31 / E: fo] (Fam; irn) Măi.

bam1 interj. (adesea repet.) Cuvînt care imită sunetul unui clopot (mare). • /onomat.

báriu s.n. (chim.) Element chimic, metal alcalino-pămîntos, moale, alb-argintiu, care nu se găsește în natură în stare liberă, compușii săi fiind folosiți la fabricarea vopselelor, a sticlei, la colorarea în verde a focurilor de artificii etc. (Ba). ◇ (med.) Sulfat de bariu = substanță sub formă de pulbere albă, insolubilă în apă, folosită în radiologie ca mediu de contrast radioopac în explorarea tubului digestiv. • /<fr. baryum; cf. gr. βαριθ „greutate”.

interj. (fam.; deprec.) Măi! • /etimol. nec.

*BARIU sbst. 🔬 Metal bivalent, de coloare albă, cu greutatea atomică 137, care se găsește în natură aproape numai sub formă de sulfat și de carbonat [fr. baryum].

BARIU s. n. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Din fr. baryum.

BARIU s. n. Metal moale, alcalino-pămîntos, de culoare albă-argintie, aflat în natură sub formă de sulfat și carbonat; compușii lui se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie.

interj. (Regional) Mă! Ia uite, băă!răzbătu în văgăună strigătul unui cioban. PREDA, Î 140.

BARIU s. n. Metal moale, alcalino-pămîntos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Fr. baryum (< gr.).

BARIU s.n. Metal moale, alcalino-pămîntos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. [Pron. -riu, var. barium. / < fr. baryum].

BARIU s. n. metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, la fabricarea vopselelor, a sticlei etc. (< fr. baryum)

BARIU n. Metal moale, alb-argintiu, folosit sub formă de compuși în industria vopselelor, a sticlei, în medicină etc. [Sil. ba-riu] /<fr. baryum

bariu n. metal alb ca argintul, așa de moale în cât se poate tăia cu cuțitul (descoperit de Davy).

*báriŭ n. (lat. științific báryum, d. vgr. barýs, greŭ). Chim. Un metal bivalent galben argintiŭ cu greutatea atomică 137, cu densitatea de 4,97 și fuzibil supt temperatura roșie. A fost descoperit de Suedezu Scheele la 1774.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ba2 conjcț. (~ plânge, ~ râde.)

ba1 adv. (La soare mă pot uita, dar la tine ~.)

ba2 (~ plânge, ~ râde) conjcț.

bariu [riu pron. rĭu] s. n., art. bariul; simb. Ba

(pop.) interj.

bariu [riu pron. rĭu] s. n., art. bariul; simb. Ba

bariu s. n. [-riu pron. -riu], art. bariul; simb. Ba

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BA adv. (Ban. și Transilv.) ma. (~ nu!)

BA adv. (Ban. și Transilv.) ma. (~ nu!)

BAM interj. balang!, bang!, dang! (Clopotul face: ~!)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ba, adv.1. Dimpotrivă (servește la a răspunde invers). – 2. Nu. – 3. Mai mult, în plus, pe deasupra (mai ales în combinații cu mai, încă). – 4. Sau... sau, cînd... cînd (exprimă prin repetiție, o idee de alternanță sau de succesiune). Var. (Mold.) bai. Mr., megl. ba. V. bg. ba, de unde provin și bg., sb., ceh., pol., rut., rus. ba (Cihac; Hasdeu 2251; DAR). Var. bai provine din pol. baj. Pentru modismul care exprimă contradicția, ba da, ba nu, cf. sp. que si, que no, it. maisí, mainó.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BÁRIU (< fr. {i}; gr. barys „greu”) s. n. Element chimic (Ba,. nr. at. 56, m. at. 137,34, p. t. 727°C, p. f. 1696°C) din grupa metalelor alcalino-pămîntoase, moale, alb-argintiu. Se găsește în natură numai sub formă de combinații. Funcționează în starea de valență doi. Compușii săi se folosesc la fabricarea unor pigmenți minerali, a sticlelor optice etc. A fost descoperit de H. Davy, în 1808.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

bariu, -e, barii, adj. mare; imens, uriaș.

Intrare: ba
ba adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • ba
Intrare: bam (interj.)
bam2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOOM 3
  • bam
  • ba
Intrare: bariu
  • pronunție: barĭu
substantiv neutru (N56)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bariu
  • bariul
  • bariu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bariu
  • bariului
plural
vocativ singular
plural
Ba simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Ba
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • barium
  • bariumul
  • bariumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • barium
  • bariumului
plural
vocativ singular
plural
Intrare:
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • bă
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

baadverb

  • 1. Exprimă opoziția față de ideea din propoziția negativă sau interogativ-negativă anterioară, de obicei cu reluarea verbului. DEX '09 MDA2
    antonime: da
    • format_quote N-am timp acum de tine! Ba ai! DEX '09
    • format_quote Nu mi-ai văzut ochelarii? – Ba i-am văzut pe birou. DEX '09
    • 1.1. Vorbitorul poate exprima opoziția față de un gând al său, neexprimat anterior. MDA2
    • 1.2. Îl întărește pe nu. DEX '09 MDA2 DLRLC
      • format_quote Mă duc la meci. – Ba n-ai să te duci! DEX '09
      • format_quote Mie nu mi-a adus nimic? – Ba nu te teme, că uncheșul nu-și uită nepotul. SADOVEANU, N. E. 11. DLRLC
      • format_quote Era mișel? – Ba nu, de loc! COȘBUC, P. I 229. DLRLC
      • format_quote Las’că mă duc eu...! – Ba nu, Ivane, trebuie să mă duc eu. CREANGĂ, P. 312. DLRLC
    • 1.3. (După o mustrare, un reproș) Vezi bine că da. MDA2
    • 1.4. Îl întărește pe da prin care se răspunde la o propoziție interogativ-negativă sau se rectifică ideea din propoziția negativă anterioară. DEX '09 DLRLC
      • format_quote N-ai bani (?) – Ba da, am. DEX '09
      • format_quote Nu-i așa, jupîneșică?... – Poate să fie și așa, moș Nichifor. – Ba chiar așa-i, jupîneșică dragă, cum îți spun eu! CREANGĂ, P. 119. DLRLC
      • format_quote Suflă vîntu-n paie ude, Eu strig, mîndra nu m-aude. – Ba zău, bade, aud bine, Dar nu pot veni la tine. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 56. DLRLC
      • 1.4.1. De ce nu? MDA2
    • 1.5. mai ales familiar regional În niciun caz. DLRLC
      • format_quote Am dat în genunchi la ei... să ne ajute. Ei, ba. DUMITRIU, B. F. 20. DLRLC
      • 1.5.1. ironic (După o propunere nepotrivită) Nici gând. MDA2
      • chat_bubble învechit Ba ce (se potrivește)? = nici vorbă. MDA2
    • 1.6. Este folosit în întrebări sau răspunsuri, uneori cu o nuanță de mai multă hotărâre decât «nu». DLRLC
      • format_quote Da sau ba? DLRLC
      • format_quote Vă închinați ori ba? – Ba! NEGRUZZI, S. I 173. DLRLC
      • chat_bubble Da sau ba? = răspunde clar! MDA2
    • 1.7. Nici vorbă! nici pomeneală! DLRLC
      • format_quote Mai bătu o dată [în poartă]. Dar ca să răspunză cineva, ba. ISPIRESCU, L. 100. DLRLC
    • 1.8. Vezi bine că (nu)...! dar ce...? DLRLC
      • format_quote De ce l-ai dat afară? – Ba o să-l iau în brațe! DLRLC
    • 1.9. popular (și) absolut Negând fraza întreagă: nu. DEX '09 DLRLC
      sinonime: nu
      • format_quote Fost-ai azi la sapă? – Ba! DEX '09
      • format_quote Oană, ție ți-e foame. – Ba... DELAVRANCEA, A. 7. DLRLC
      • format_quote C-a fi trăind calul ori că n-a fi trăind, aceasta mă privește pe mine; numai vru să știu dacă mi-l dai ori ba. CREANGĂ, P. 194. DLRLC
    • 1.10. În antiteze: imposibil. MDA2
      sinonime: imposibil
    • 1.11. (În legătură cu conjunctivul) Nu este permis. MDA2
    • chat_bubble A zice ba = a se opune, a se împotrivi. MDA2 DLRLC
      • format_quote Părul tău ți se desprinde Și frumos ți se mai șede, Nu zi ba, de te-oi cuprinde, Nime-n lume nu ne vede. EMINESCU, O. I 209. DLRLC
      • format_quote Pentru dumneata, Eu n-aș zice ba; Dar zic și zic ba Pentru maica-ta, Că-i bănuitoare. ALECSANDRI, P. P. 7. DLRLC
    • chat_bubble A nu zice (sau spune) nici da, nici ba = a nu se pronunța într-o problemă; a se abține. DEX '09 MDA2 DLRLC
      sinonime: abține
      • format_quote Nevoind a le strica inima, nu le spune nici da nici ba. CREANGĂ, P. 249. DLRLC
    • chat_bubble Ba da (sau, regional ba nu) = introduce o afirmație care contrazice o negație. MDA2
    • chat_bubble regional Ca mai ba sau nici (cam) mai ba! = nici vorbă! nici pomeneală! DEX '09 MDA2 DLRLC
      • format_quote Dar nici cam mai ba să audă el ceva de dînșii. SBIERA, P. 49. DLRLC
      • format_quote Fătul-babei însă, auzind cuvintele ei cobitoare, își cugeta în sine: Hehei! nici mai ba! Ți-ai dat tu acuma peste om! SBIERA, P. 143. DLRLC
      • format_quote A doua zi, Nică Oșlobanu ca mai ba să deie pe la școală. CREANGĂ, A. 79. DLRLC
      • format_quote Ca mai ba, măi băiete... nu ți-ai găsit omu. ALECSANDRI, T. 241. DLRLC
    • chat_bubble (Cu slăbirea ideii de opoziție) Ba bine că nu = evident că da, se-nțelege. DEX '09 MDA2 DLRLC
      • format_quote Știi tu ce pericol mă amenință?... – Ba bine că nu! Dacă n-oi ști eu păpara lui jupînul! CARAGIALE, O. I 80. DLRLC
      • format_quote Măi Buzilă, mi se pare că tu ești toată pricina gîlcevei dintre noi. – Ba bine că nu, zise Ochilă... Știu eu ce i-ar trebui. CREANGĂ, P. 254. DLRLC
    • chat_bubble ironic (Ca replică la o propunere sau la o afirmație nepotrivită) Ba că chiar! sau ba aia-i vorbă! = nici nu mă gândesc! MDA2 DLRLC
      • format_quote Ieși afară!... – Ba aia-i vorbă! Mai pune-ți pofta-n cui. ISPIRESCU, L. 210. DLRLC
      • format_quote Ba n-ai frică, soro, că ești cu mine. – Ba că chiar! ALECSANDRI, T. 186. DLRLC
    • chat_bubble ironic Ba (nu) zău! = haida de! să fim serioși! DEX '09 MDA2 DLRLC
      • format_quote Apoi ce-ți trebuie mai bună vorbă decît asta? Ba zău, încă mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118. DLRLC
      • format_quote Ei bine, boieri d-voastră, unde mergem?... Ba nu, adică vă-ntreb, unde mergem? ALECSANDRI, T. I 239. DLRLC
    • chat_bubble Ba (nu) zău! = să fim drepți! DEX '09 MDA2 DLRLC
      • format_quote Pus-am gînd s-o părăsesc [pe mândră]... Drept să fie sau glumesc? Ba, zău, cum s-o părăsesc, Cînd ca ea nu mai găsesc? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. DLRLC
      • chat_bubble Chiar așa este. MDA2
    • chat_bubble învechit Ba să (mai) zici! = așa se pare. MDA2
    • chat_bubble (Cu sens de mirare) Ba că bine zici! = într-adevăr! adevărat! sigur că da! ai dreptate. MDA2 DLRLC
      • format_quote Dumnealui îi cuconașu d-tale? Nicușoru? – Dar... nu-l cunoști?... – Ba că bine zici, cucoane Grigori... Ia privește-l cum o crescut de mare! S-o făcut holtei! ALECSANDRI, T. I 42. DLRLC
    • chat_bubble (Interogativ, urmează după un verb afirmativ) au (sau, ori) ba? = pune în fața celui chestionat o alternativă. MDA2
    • chat_bubble învechit Vodă vrea și Hâncu ba! = a apărut o piedică de la cine nu te-ai fi așteptat. MDA2
    • chat_bubble hiperbolic La soare te puteai uita, dar la... ba! = e foarte frumos. MDA2
      • chat_bubble E plin de calități. MDA2
      • chat_bubble ironic E foarte înfumurat. MDA2
  • 2. (Urmat de și, chiar sau încă) Mai mult, în plus, pe deasupra. DEX '09 MDA2 DLRLC
    • format_quote Cine bea fără măsură își bea banii, mintea, ba și sănătatea. DEX '09
    • format_quote Ba Peneș-Împărat, văzînd Pe Barbă-Cot, piticul, stînd Pe-un gard de-alături privitor, L-a pus la joc! COȘBUC, P. I 58. DLRLC
    • format_quote Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. EMINESCU, O. I 134. DLRLC
    • format_quote Am ochit adesea și în «Ciocîrlia cea voioasă ce-n văzduh se legăna»; ba unde pui că am cutezat a trage cu pușca și-n cîrdurile de gîște sălbatice! ODOBESCU, S. III 23. DLRLC
    • format_quote [Călătorul străin venit la Iași] se deprinde a bea cafea turcească și a fuma dintr-un ciubuc lung; ba încă află multă poezie în forma șlicului și a hainelor lungi. NEGRUZZI, S. I 69. DLRLC
    • 2.1. (Introduce un nou argument) Unde mai pui că... MDA2
    • 2.2. Servește spre a completa sau rectifica o expresie. DLRLC
      • 2.2.1. Arată că ceva este nu numai așa cum s-a spus mai înainte, ci și altfel. DLRLC
        • format_quote E lung pămîntul, ba e lat. Dar ca Săgeată de bogat. Nici astăzi domn pe lume nu-i. COȘBUC, P. I 53. DLRLC
      • 2.2.2. Arată ezitare în alegerea unei alternative. MDA2 DLRLC
        • format_quote Aici trebuie să fie hoțul! – Na! că m-ajunge păcatul... Unde să m-ascund?... Colea! ba colea... Ba colea, în bisunia (= vizuina) asta! ALECSANDRI, T. 65. DLRLC
  • 3. (În corelație cu el însuși, având rol de conjuncție disjunctivă) Sau... sau; când... când; acum... acum; aci... aci. DEX '09 MDA2 DLRLC
    • format_quote Mai primise ea cete de astea care veneau să i se plîngă ba de una, ba de alta. DUMITRIU, B. F. 83. DLRLC
    • format_quote Noi aicea abia ne vedem capul de treburi. Ba cu vitele, ba cu știubeiele, ba cu vinul. Ba cu botezurile, ba cu înmormîntările. SADOVEANU, Z. C. 48. DLRLC
    • format_quote Băbătia lui... începuse a scîrțîi: ba c-o doare ceea, ba c-o doare ceea. CREANGĂ, P. 111. DLRLC
    • format_quote Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. EMINESCU, O. I 140. DLRLC
    • 3.1. Exprimă tergiversarea. MDA2
    • chat_bubble Ba e albă, ba e neagră sau ba e laie, ba-i bălaie = nu știi ce să mai crezi. MDA2 DLRLC
      • chat_bubble Se contrazice singur. MDA2
    • chat_bubble Ba una, ba alta = multe și de toate. MDA2
etimologie:

bariusubstantiv neutru

  • 1. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, aflat în natură sub formă de sulfat și carbonat, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • diferențiere Metal alcalino-pământos, de culoare albă-argintie (și moale ca plumbul) care se găsește în cantități mici în natură, sub formă de sulfat (baritină) și de carbonat (witherit) și ai cărui compuși au diferite întrebuințări în pirotehnie, ceramică, vopsitorie, medicină etc. MDA2
  • comentariu simbol Ba DOOM 2
etimologie:

băinterjecție

  • 1. argou; argotic Hăi, mă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: hăi
    • format_quote Ia uite, băăă! – răzbătu în văgăună strigătul unui cioban. PREDA, Î 140. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.