4 definiții pentru bătălău (bătăuș; -ăi), bătălău (unealtă; -aie)   declinări

BĂTĂLẮU, bătălaie, s. n. (Reg.) Pisălog1. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -ălău.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

bătălắu1 (bătăuș) (pop.) s. m., art. bătălắul; pl. bătălắi
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

bătălău s. n., art. bătălăul; pl. bătăláie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bătălắŭ n., pl. ăĭe (d. bat). Rar. Unealtă de lemn de bătut ceva, precum: lopățica (filca) de bătut mingea saŭ rufele la spălat, bățu putineĭului, maĭu, chilugu de lemn de strivit usturoiu ș.a. Pl. Cĭocîrtiĭ (Acad.). – La Dos. pl. urĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink