BĂTĂIÓS, -OASĂ, bătăioși, -oase, adj. Căruia îi place să se bată (I); care își susține ideile cu violență; agresiv. [Pr.: -tă-ios] – Bătaie + suf. -os.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂTĂIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care este predispus (mereu) la bătaie; gata de bătaie. 2) fig. Care își susține ideile cu vehemență. [Sil. -tă-ios] /bătaie + suf. ~os
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂTĂIÓS, -OASĂ, bătăioși, -oase, adj. Căruia îi place să se bată; iute, neastâmpărat; violent, impulsiv. – Din bătaie + suf. -os.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂTĂIÓS adj. 1. v. violent. 2. v. energic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bătăiós adj. m., pl. bătăióși; f. sg. bătăioásă, pl. bătăioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bătăĭós, -oásă adj. (d. bătaĭe. V. năbădăios). Iubĭtor de bătaĭe, de ceartă: copil bătăĭos. Vin bătăĭos, vin amețitor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink