BĂLTÍȘ, băltișuri, s. n. Teren băltos. – Baltă + suf. -iș.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLTÍȘ, băltișuri, s. n. Teren băltos. – Din baltă + suf. -iș.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂLTÍȘ s. v. băltoacă, mlaștină, mocirlă, smârc.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

băltíș s. n., pl. băltíșuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

băltíș n., pl. urĭ Od. Loc băltos.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink