băltán și bîltán n., pl. e (d. baltă). Munt. vest. Băltoagă: eŭ semănaĭ (aruncaĭ) baniĭ în bîltan (ChN. I, 98).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink