bălțésc v. intr. (d. baltă. Cp. cu lăbărțez). Rar. Stagnez: apa bălțește. V. refl. Ml. (băltesc). Mă las, mă destind: funia s’a bălțit.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink