BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Băiat + suf. -an.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂIETÁN ~i m. fam. Băiat aflat la vârsta de trecere de la copilărie la adolescență; copilandru. /băiat + suf. ~an
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂIETÁN, băietani, s. m. Băiat mai mare. – Din băiat + suf. -an.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂIETÁN s. v. băiețandru.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

băietán s. m., pl. băietáni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

băĭetán și băĭețándru m. Băĭat de 16-20 anĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink