BĂDICÚȚĂ, bădicuți, s. m. (Pop.; mai ales la voc.) Diminutiv al lui bădică. – Bădică + suf. -ută.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂDICÚȚĂ, bădicuți, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui bădică.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂDICÚȚĂ s. v. bădiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bădicúță s. m., pl. bădicúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink