BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă. – Babacă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

BĂBĂCÚȚĂ, băbăcuți, s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babacă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

băbăcúță s. m., g.-d. art. băbăcúții; pl. băbăcúți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink