20 de definiții pentru bâzdâganie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂZDÂGANIE, bâzdâganii, s. f. (Pop.) Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudățenie, drăcie. – Din sl. bezdyhanĭnŭ.

bâzdâganie sf [At: CREANGĂ, GL. / V: băzdăg-, bizdeg-, bățăg- / Pl: ~ii / E: nct] (Pop) 1 Monstru. 2 Namilă. 3 Arătare. 4 Minunăție.

BÂZDÂGANIE, bâzdâganii, s. f. (Pop. și fam.) Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudățenie, drăcie. – Din sl. bezdyhanĩnŭ.

bățăganie sf vz bâzdâganie

bîzdîganie s.f. (pop.; fam.) Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudățenie, drăcie. Numai iată ce vede Harap-Alb altă bîzdîganie și mai și (CR.). • pl. - ii. g.-d. -iei. /<sl. veche бездꙑханьнъ „neînsuflețit”.

BÎZDĂGANIE s. f. v. bîzdîganie.

BÎZDÎGANIE, bîzdîganii, s. f. (Rar) Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudățenie, comedie, drăcie; bazaconie. Veți fi auzind... zicîndu-se: mărul discordiei. Eu mă prinz că nici nu visați ce bîzdîganie mai este și aia. ISPIRESCU, U. 2. – Pronunțat: -ni-e. – Variantă: bîzdăganie (CREANGĂ, P. 244) s. f.

BÎZDÎGANIE, bîzdîganii, s. f. Namilă, dihanie, monstru; arătare, ciudățenie, drăcie; bazaconie. – Slav (v. sl. bezdyhanĩnŭ).

bîzdîgánie f. (vsl. bezdyhanĭnŭ, adică „fără suflare, mort”. V. dihanie). Dihanie, budihace, monstru. Fig. Om urît. – În Mold. sud și bîzdiganie, în Munt. est. și bățăganie, în Trans., Ban. și bidihanie și -ganie. V. boaĭtă și năzgodie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bâzdâganie (pop.) (desp. -ni-e) s. f., art. bâzdâgania (desp. -ni-a), g.-d. art. bâzdâganiei; pl. bâzdâganii, art. bâzdâganiile (desp. -ni-i-)

bâzdâganie (pop.) (-ni-e) s. f., art. bâzdâgania (-ni-a), g.-d. art. bâzdâganiei; pl. bâzdâganii, art. bâzdâganiile (-ni-i-)

bâzdâganie s. f. (sil. -ni-e), art. bâzdâgania (sil. -ni-a), g.-d. art. bâzdâganiei; pl. bâzdâganii, art. bâzdâganiile (sil. -ni-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂZDÂGANIE s. v. ciudățenie.

BÂZDÂGANIE s. v. arătare, monstru, pocitanie, pocitură.

bîzdîganie s. v. ARĂTARE. MONSTRU. POCITANIE. POCITURĂ.

BÎZDÎGANIE s. bazaconie, bizarere, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă, (rar) singularitate, (pop.) comedie, (reg.) dănănaie, nagodă, șozenie, (Ban. și Olt.) miraz, (Transilv. și Ban.) mirăzenie, (Mold.) șanț. (Multe ~ a mai văzut.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bîzdîganie (-nii), s. f. – Dihanie, arătare, ciudățenie, drăcie. – Var. bi(z)diganie, bidihanie, băhanie. Sl. bezŭ dychaninŭ „fără suflet” contaminat cu dihanie (DAR; Candrea).

Intrare: bâzdâganie
bâzdâganie substantiv feminin
  • silabație: -ni-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzdâganie
  • bâzdâgania
plural
  • bâzdâganii
  • bâzdâganiile
genitiv-dativ singular
  • bâzdâganii
  • bâzdâganiei
plural
  • bâzdâganii
  • bâzdâganiilor
vocativ singular
plural
bâzdăganie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bâzdăganie
  • bâzdăgania
plural
  • bâzdăganii
  • bâzdăganiile
genitiv-dativ singular
  • bâzdăganii
  • bâzdăganiei
plural
  • bâzdăganii
  • bâzdăganiilor
vocativ singular
plural
bizdiganie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bățăganie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâzdâganie, bâzdâganiisubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.