BÂRNUÍ, bârnuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A așeza bârnele pentru a alcătui pereții unei case. – Din bârnă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

bârnuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bârnuiésc, imperf. 3 sg. bârnuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. bârnuiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

BÂRNUÍT, -Ă, bârnuiți, -te, adj. v. BÂRNUI. – [DLRM]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink