BÂRNÉȚ s. n. v. brâneț.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de paula | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂRNÉȚ, bârnețe, s. n. Cingătoare îngustă cu care se încing femeile peste catrință. ♦ Brăcinar. – Din bârne (pl. lui bârnă) + suf. -eț.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

BÂRNÉȚ s. v. brăcinar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bârnéț v. brâneț
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

bîrneáță f., pl. ețe și bîrnéț n., pl. e (d. brîŭ, brîne). Brînișor, cingătoare (ascunsă orĭ vizibilă) a izmenelor țărăneștĭ, a ițarilor ori a catrințeĭ: mijlocu strîns de birneață roșie (Sadov. VR. 1911, 3, 338). v. fotă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink