AZURÁT, -Ă, azurați, -te, adj. Care a fost ușor albăstrit. – V. azura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

AZURÁT, -Ă, azurați, -te, adj. (Rar) Colorat în albastru-deschis. – Din azur + suf. -at (după fr. azuré).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

azurát adj. m., pl. azuráți; f. sg. azurátă, pl. azuráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AZURÁ, azurez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A albăstri ușor produsele textile albe – Din fr. azurer.
Sursa: DEX-S (1988) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AZURÁ vb. I. tr. A albăstri ușor produsele textile albe pentru a îndepărta slaba colorație galbenă pe care acestea o au la început. [< fr. azurer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AZURÁ vb. tr. a albăstri ușor produsele textile albe, pentru a îndepărta slaba colorație galbenă pe care acestea o au la început. (< fr. azurer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

azurá vb., ind. prez. 1 sg. azuréz, 3 sg. și pl. azureáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*azúr, -ă adj. (it. azzuro, azur, fr. azur, lazulită, sp. azul, albastru, d. ar. al azurd, pers. lazvard, lazurd, lağurd, lazulită. V. lapis-lazuli, lazur). Albastru ca ceru. S. n., pl. urĭ. Coloarea [!] albastră: azuru ceruluĭ. – Fals azurat orĭ azuriŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink