*avís n., pl. urĭ și e (fr. avis, vfr. vis, opiniune, d. lat. visus, vedere). Opiniune, sentiment, părere: avisu judecătorilor. Înștiințare, informațiune, anunț, afipt. Înștiințare (adresă) pin [!] care o autoritate comunică alteĭa că s´a admis ceva (de ex. plata uneĭ sume). – Și aviz.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RÁRA ÁVIS loc. s. raritate; om scump la vedere. (< lat. rara avis, pasăre rară)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CANTOR DE AVIS ȘI COMERS, publicație perioadică, apărută la București (24 apr./6 mai 1837- 30 ian./11 febr. 1857, cu o întrerupere sept. 1837-ian. 1838), sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. Din 13/25 febr. 1843 s-a numit „Vestitorul românesc”.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
RARA AVIS (IN TERRIS) (lat.) pasăre rară (pe pământ) – Iuvenal, „Satirae”, 6, 165. Poetul se referă la Lucrețiu și Penelopa. Caracterizarea se aplică oricărei făpturi sau prezențe excepționale.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink