AVIDITÁTE s. f. Însușirea de a fi avid. ♦ (Peior.) Lăcomie. – Din fr. avidité, lat. aviditas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AVIDITÁTE f. Caracter avid; lăcomie. /<fr. avidité, lat. aviditas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AVIDITÁTE s.f. Dorință, pasiune nepotolită. ♦ (Peior.) Lăcomie, poftă nelimitată. [Cf. fr. avidité, it. avidità, lat aviditas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AVIDITÁTE s. f. 1. însușire de a fi avid; lăcomie, poftă nelimitată. 2. (chim.) proprietate a unor substanțe de a reacționa cu intensitate față de altele. (< fr. avidité, lat. aviditas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AVIDITÁTE s. f. Însușirea de a fi avid. ♦ (Peior.) Lăcomie. – Fr. avidité (lat. lit. aviditas, -atis).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AVIDITÁTE s. v. lăcomie.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aviditáte s. f., g.-d. art. avidității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*aviditáte f. (lat. avíditas, -átis). Lăcomie, poftă excesivă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink