AVÍD, -Ă, avizi, -de, adj. Stăpânit de dorințe puternice, cuprins de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare). ♦ (Peior.) Cuprins de poftă necumpătată, de lăcomie; lacom. – Din fr. avide, lat. avidus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AVÍD ~dă (~zi, ~de) 1) Care este stăpânit de dorința de a cunoaște cât mai mult; plin de interes, de pasiune (pentru lucruri folositoare). ~ după cunoștințe. 2) peior. Care este lacom, nesățios. ~ după bani. /<fr. avide, lat. avidus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AVÍD, -Ă adj. Lacom, pasionat, doritor de ceva. ♦ (Peior.) Lacom, nesățios, stăpânit de patimi. [< fr. avide, cf. it. avido < lat. avidus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AVÍD, -Ă adj. pasionat, doritor de ceva. ◊ lacom, nesățios. (< fr. avide, lat. avidus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AVÍD, -Ă, avizi, -de, adj. Stăpânit de dorințe puternice, cuprins de interes (pentru lucruri folositoare); pasionat. ♦ (Peior.) Lacom. – Fr. avide (lat. lit. avidus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AVÍD adj. 1. v. mâncăcios. 2. lacom, neîndestulat, (livr.) cupid, (fig.) nesătul, nesăturat, nesățios. (~ de câștig, de bani.) 3. ahtiat, dorit, dornic, jinduit, jinduitor, râvnitor, (fig.) înfometat, însetat, lacom, setos. (~ după senzații tari.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

avíd adj. m., pl. avízi; f. sg. avídă, pl. avíde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ávid, -ă adj. (lat. ávidus). Lacom (maĭ ales fig.): avid de banĭ, de glorie. – Fals avíd (după fr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink