aveníre s.f. (înv.) ajungere, venire
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

aveníre, V. avin.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AVENÍ vb. v. crește, dospi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

avín, a avení v. intr. (lat. advenire, a sosi, a veni). Vechĭ. Vest. Cresc, dospesc, mă umflu: pîĭne avenită.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink