AVANTAJÁ, avantajez, vb. I. Tranz. A acorda cuiva un avantaj. ♦ A scoate în relief calitățile fizice ale cuiva. – Din fr. avantager.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A AVANTAJÁ ~éz tranz. 1) (persoane) A susține acordând avantaje (adesea nemotivat și în detrimentul altora); a favoriza; a privilegia; a părtini; a proteja. 2) (acțiuni, fenomene, evenimente etc.) A înlesni, creând condiții favorabile; a avantaja. 3) (calități fizice ale cuiva) A scoate în relief. /<fr. avantager, it. avvantaggiare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AVANTAJÁ vb. I. tr. 1. A da, a procura avantaje; a favoriza. 2. A reliefa însușirile fizice ale cuiva. [P.i. 3,6 -jează, 4 -jăm, ger. -jând. / < fr. avantager, cf. it. avvantaggiare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AVANTAJÁ vb. tr. 1. a acorda, a procura un avantaj; a favoriza. 2. (despre obiecte de îmbrăcăminte, culori etc.) a reliefa însușirile fizice ale cuiva. (< fr. avantager)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AVANTAJÁ, avantajez, vb. I. Tranz. A acorda cuiva un avantaj; a favoriza. ♦ A scoate în relief calitățile fizice ale cuiva. Rochie care avantajează pe cineva. – Fr. avantager.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AVANTAJÁ vb. 1. v. favoriza. 2. v. părtini.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

avantajá vb., ind. prez. 1 sg. avantajéz 1 pl. avantajăm; ger. avantajând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*avantajéz v. tr. (fr. avantager). Daŭ avantaje: natura l-a avantajat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink