AUTOREMORCHÉR s. n. remorcher cu propulsie proprie. (< auto2- + remorcher)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoremorchér s. n. (sil. a-u-), pl. autoremorchére
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoremorchér s.n. Autotrailer ◊ „Autoturismul a scăpat de sub control și, ieșind în afara părții carosabile, s-a tamponat cu un autoremorcher care era parcat.” R.l. 3 III 82 p. 5 (din auto2- + remorcher)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink