AUTOPROTEJÁT, -Ă, autoprotejați, -te, adj. Care s-a protejat prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – V. autoproteja.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOPROTEJÁ, autoprotejez, vb. I. Refl. A se proteja prin mijloace proprii. [Pr.: a-u-] – Auto1- + proteja.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOPROTEJÁ vb. refl. a se proteja prin mijloace proprii. (< auto1- + proteja)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoprotejá vb. (sil. a-u-) → proteja
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoproteját, -ă adj. Care nu are nevoie de mijloace suplimentare de protecție ◊ „Oferim un aparat de concepție românească – E 59 «Dacia» – având diagonala ecranului de 59 cm și [...] tubul kinescopic autoprotejat (sticla nu acoperă toată fața aparatului, ci doar tubul).” Sc. 7 VII 65 p. 1 (din fr. autoprotégé; cf. [tube électronique] autoprotégé; DMN)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoprotejá vb.refl. I A se proteja prin mijloace proprii ◊ „Cercetările științifice [...] au dus la identificarea mecanismelor naturale prin care diverse viețuitoare se autoprotejează împotriva frigului.” Sc. 2 III 77 p. 6 (din auto1- + proteja; DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink