AUTOORIENTÁRE s. f. capacitate a individului de a se orienta pe plan social, politic, cultural etc. potrivit disponibilităților și intereselor sale. (< auto1- + orientare)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoorientáre s. f. (sil. a-u-) → orientare
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink