AUTOOBSERVÁȚIE, autoobservații, s. f. Autoobservare. [Pr.: a-u-to-ob-] – Auto1- + observație.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOOBSERVÁȚIE s.f. Autoobservare. [Pron. a-u-to-ob-. / et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
AUTOOBSERVÁȚIE s. f. autoobservare. (< fr. autoobservation)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
autoobserváție s. f. (sil. a-u-) → observație
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink