AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). [Pr.: a-u-] – Auto¹- + mutila.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMUTILÁ vb. I. refl. A se (a-și) mutila singur (o parte a corpului). [P.i. -ez. / < auto¹- + mutila].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMUTILÁ vb. refl. a se mutila în mod voluntar. (< auto¹- + mutila)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMUTILÁ, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur. – Din auto¹- + mutila.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

automutilá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. automutiléz, 3 sg. și pl. automutileáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink