AUTOMÁTIC, -Ă, automatici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) De automat. 2. S. f. Ramură a științei și a tehnicii care se ocupă cu studiul metodelor și al mijloacelor pentru efectuarea proceselor tehnice fără participarea directă a omului. [Pr.: a-u-] – Din fr. automatique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMÁTIC, -Ă adj. (adesea adv.) De automat; automat. [< fr. automatique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMÁTIC, -Ă I. adj., adv. de automat. II. s. f. ramură a științei și tehnicii care studiază metodele și mijloacele utilizate pentru conceperea și construirea sistemelor automate. (< fr. automatique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMÁTIC, -Ă, automatici, -ce, adj. (Adesea adverbial) De automat. [Pr.: a-u-] – După fr. automatique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AUTOMÁTIC adj., adv. 1. adj. v. automat. 2. adv. v. automat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

automátic adj. m. (sil. a-u-), pl. automátici; f. sg. automátică, pl. automátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*automátic, -ă adj. (d. automat). Care funcționează pin [!] mijloace mecanice: pistol automatic. Fig. Fără voĭe, machinal [!]: mișcărĭ automatice. Adv. În mod automatic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink