4 definiții pentru autocălire

Explicative DEX

autocălire sf [At: IOANOVICI, TEHN. 261 / P: a-u~ / Pl: ~ri / E: auto1- + călire] Călire făcută de la sine.

Ortografice DOOM

autocălire (desp. a-u-) s. f., g.-d. art. autocălirii

autocălire (a-u-) s. f., g.-d. art. autocălirii

autocălire s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. autocălirii

Intrare: autocălire
autocălire substantiv feminin
  • silabație: a-u- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autocălire
  • autocălirea
plural
genitiv-dativ singular
  • autocăliri
  • autocălirii
plural
vocativ singular
plural