AURÍCULĂ, auricule, s. f. (Anat.) Pavilionul urechii. [Pr.: a-u-] – Din fr. auricule, lat. auricula.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

AURÍCULĂ ~e f. Parte externă a urechii; pavilionul urechii. /<lat. auricula, fr. auricule
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AURÍCULĂ s.f. Pavilionul urechii, urechea externă. [Pron. a-u-, pl. -le. / < fr. auricule, cf. lat. auricula – ureche].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

AURÍCULĂ s. f. pavilionul urechii. (< fr. auricule, lat. auricula)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

AURÍCULĂ, auricule, s. f. Partea externă a urechii; pavilionul urechii. [Pr.: a-u-] – Fr. auricule (lat. lit. auricula).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

AURÍCULĂ s. v. ureche.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

aurículă (pavilionul urechii) s. f. (sil. a-u-), g.-d. art. aurículei; pl. aurícule
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*aurículă f., pl. e (auricula, de unde vine și ureche). Anat. Lobu urechiĭ. Despărțitură a inimiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink