HULUBÍȚĂ, hulubițe, s. f. Diminutiv al lui hulub. 1. (Reg.) Porumbiță. 2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut (Russula). – Hulub + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Nu cred că explicația „diminutiv al lui hulub” este potrivită (merge la hulubaș și hulubel, dar nu la un s. f.). - gall

HULUBÍȚĂ ~e f. 1) pop. Femelă a hulubului; porumbiță. 2) fig. Fată sau femeie îndrăgostită. 3) Ciupercă comestibilă cu pălăria divers colorată, cărnoasă, cu gust dulce-acrișor, frumos mirositoare, ce crește prin păduri. /hulub + suf. ~iță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

AURÁTĂ s. v. crizantemă, dumitriță, margaretă, tufănică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HULUBÍȚĂ s. (BOT.; Russula aurata) (reg.) pâinișoare (pl.), vinețică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HULUBÍȚĂ s. v. porumbiță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hulubíță s. f., g.-d. art. hulubíței; pl. hulubíțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink