13 definiții pentru augment

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUGMENT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca indicativul trecut. [Pr.: aug-] – Din fr. augment, lat. augmentum.

augment sn [At: DA / P: a-ug~ / Pl: ~e și (înv) ~uri / E: lat augmentum] (Grm; șîs ~ silabic, ~ temporal) 1-2 Vocală (sau silabă) adăugată în unele limbi indo-europene la începutul unei forme verbale pentru a marca o acțiune trecută.

*AUGMENT (pl. -te) sn. 📖 Sunet, silabă care se adaugă la unele cuvinte, în spec. la formele verbale din limba greacă [lat.].

AUGMENT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca trecutul indicativului. – Din fr. augment, lat. augmentum.

AUGMENT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale, pentru a marca o acțiune petrecută în trecut. – Pronunțat: aug-ment.

AUGMENT, augmente, s. n. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale, pentru a marca o acțiune petrecută în trecut. [Pr.: aug-] – Fr. augment (lat. lit. augmentum).

AUGMENT s.n. (Gram.) Vocală adăugată în unele limbi indo-europene la începutul unei forme verbale pentru a marca o acțiune trecută. [Pron. a-ug-. / < fr. augment, cf. lat. augmentum – creștere].

AUGMENT s. n. vocală adăugată, în unele limbi, înaintea unei forme verbale pentru a marca o acțiune trecută. (< fr. augment, germ. Augment, lat. augmentum)

augment n. adăogarea unei vocale la începutul unui verb grec (la unele timpuri).

*augmént n., pl. e (lat. augmentum. d. augére, a adăuga). Adaus, mărire. Silabă adăugată înaintea unor timpurĭ ale verbelor greceștĭ orĭ ale altor limbĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

augment (desp. aug-) s. n., pl. augmente

augment (aug-) s. n., pl. augmente

augment s. n. (sil. aug-), pl. augmente

Intrare: augment
  • silabație: aug-ment info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • augment
  • augmentul
  • augmentu‑
plural
  • augmente
  • augmentele
genitiv-dativ singular
  • augment
  • augmentului
plural
  • augmente
  • augmentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

augment, augmentesubstantiv neutru

  • 1. Vocală adăugată (în unele limbi indo-europene) la începutul unei forme verbale pentru a marca indicativul trecut. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.