19 definiții pentru audiență
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUDIENȚĂ, audiențe, s. f. 1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. 2. Acceptare (entuziastă) a ceva. ◊ Expr. A avea audiență la... = a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros. [Pr.: a-u-di-en-] – Din fr. audience, lat. audientia.
AUDIENȚĂ, audiențe, s. f. 1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. 2. Acceptare (entuziastă) a ceva. ◊ Expr. A avea audiență la... = a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros. [Pr.: a-u-di-en-] – Din fr. audience, lat. audientia.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
audiență sf [At: AXINTE URICARIUL, ap. LET. II, 154/8 / P: a-u-di-en~ / V: (înv) ~ție, ~ință / Pl: ~țe / E: fr audience, lat audientia] 1 Întrevedere acordată unui solicitant de către o persoană cu funcție de răspundere. 2 Timpul cât durează o audiență (1). 3 (Îlv) A primi în ~ A acorda o audiență (1). 4 (Pex) Interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează Si: atenție, înțelegere. 5 (Jur; spc) Ședință publică a tribunalului în care sunt ascultate părțile și pledoariile și este pronunțată sentința. 6 Acceptare entuziastă a ceva. 7 (Îe) A avea ~ A trezi interesul unui public numeros. 8 (Îal) A avea influență asupra unui mare număr de persoane.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*AUDIENȚĂ (pl. -țe) sf. 1 Permisiune de a vorbi cu șeful Statului, cu un ministru, cu funcționari superiori, etc.: a cere ~; sală de ~, sală unde așteaptă cineva pînă să fie introdus spre a vorbi cu șeful Statului, cu un ministru, etc. ¶ 2 ⚖️ Ședință a tribunalului în care judecătorii ascultă părțile, pledoariile și pronunță sentințele [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AUDIENȚĂ, audiențe, s. f. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. Ultima audiență a lui Horia la împărat a fost la 1 aprilie 1784. IST. R.P.R. 272. – Pronunțat: a-u-di-en-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUDIENȚĂ, audiențe, s. f. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. [Pr.: a-u-di-en-] – Fr. audience (lat. lit. audientia).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AUDIENȚĂ s.f. 1. Întrevedere acordată de către un demnitar unei persoane care l-a solicitat să-i vorbească (într-o chestiune oficială); timpul cît durează această întrevedere. 2. Interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează; atenție, înțelegere. 3. Ședință (publică) a tribunalului, în care sunt ascultate părțile și pledoariile și în care se pronunță sentința. [< lat. audientia, cf. fr. audience].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUDIENȚĂ s. f. 1. întrevedere oficială acordată de către un demnitar unei persoane care l-a solicitat. 2. interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează; atenție; succes. ♦ a avea ~ la public = a trezi interesul unui public numeros. 3. acceptare (entuziastă) a ceva. 4. (jur.) ședință de judecată în care are loc audierea părților. (< fr. audience, lat. audientia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AUDIENȚĂ ~e f. 1) Întrevedere oficială acordată unui solicitator de către un demnitar cu post de răspundere. Zi de ~. 2) Atenție, înțelegere manifestată de auditoriu. Cursul s-a bucurat de o mare ~. [G.-D. audienței; Sil. a-u-di-en-] /<lat. audientia, fr. audience
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
audiență f. 1. primirea persoanelor cari au să vorbească; 2. locul de audiență; 3. desbatere dinaintea tribunalului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*audiénță f., pl. e (lat. audientia; fr. audience). Primirea persoanelor care vor să-țĭ vorbească: ministru acordă audiență azĭ; a obținea o audiență. Ședință în care judecătoriĭ întreabă părțile, ascultă apărarea și judecă. (Audiențele-s publice, dar dacă dezbaterile pot fi vătămătoare ordiniĭ publice orĭ bunelor obiceĭurĭ, judecătoriĭ le pot face secrete. În orĭ-ce caz, sentența se dă publicamente).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
audienție sf vz audiență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
audință sf vz audiență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
audiență (întrevedere; influență) (desp. a-u-di-en-) s. f., g.-d. art. audienței; pl. audiențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
audiență (întrevedere, influență) (a-u-di-en-) s. f., g.-d. art. audienței; pl. audiențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
audiență s. f. (sil. a-u-di-en-), g.-d. art. audienței; pl. audiențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
audiență, -țe.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
AUDIENȚĂ s. v. reușită, succes.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
audiență s. v. REUȘITĂ. SUCCES.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
audiență (audiențe), s. f. – Întrevedere acordată unui solicitator. Lat. audientia (sec. XVII).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: a-u-di-en-ță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
audiență, audiențesubstantiv feminin
- 1. Întrevedere acordată unui solicitator de către o persoană care deține o funcție de răspundere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Ultima audiență a lui Horia la împărat a fost la 1 aprilie 1784. IST. R.P.R. 272. DLRLC
-
- 2. Acceptare (entuziastă) a ceva. DEX '09 DEX '98 MDN '00sinonime: acceptare
- 3. Interes pe care cineva îl poartă celui care i se adresează. DNsinonime: atenție înțelegere
- A avea audiență la... = a trezi interesul sau a avea influență asupra unui public numeros. DEX '09 DEX '98
-
- 4. Ședință (publică) a tribunalului, în care sunt ascultate părțile și pledoariile și în care se pronunță sentința. DN
etimologie:
- audience DEX '09 DEX '98 DN
- audientia DEX '09 DEX '98 DN