3 definiții pentru atrupament
Explicative DEX
atrupament sn [At: COD. PEN. R.P.R., 382 / Pl: ~e / E: fr attroupement] (Rar) 1 Grupare de unități militare. 2 (Pex) Adunare zgomotoasă de oameni,
ATRUPAMENT s. n. (jur.; în trecut) evadare săvârșită de mai multe persoane acționând sub influența unei sugestii colective. (< fr. attroupement)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
atrupament s. n., pl. atrupamente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: atrupament
atrupament substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
atrupament, atrupamentesubstantiv neutru
- 1. Evadare săvârșită de mai multe persoane acționând sub influența unei sugestii colective. MDN '00
etimologie:
- attroupement MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.