atmoliză sf [At: DN³ / Pl: ~ze / E: fr atmolyse] Separare a unui amestec de gaze la trecerea prin pereții unui vas poros.

ATMOLIZĂ s.f. Separare a unui amestec de gaze la trecerea prin pereții unui vas poros. [< fr. atmolyse, cf. gr. atmos – gaz, lysis – descompunere].

ATMOLIZĂ s. f. separare a unui amestec de gaze la trecerea prin pereții unui vas poros. (< fr. atmolyse)

atmoliză s. f., pl. atmolize

ATMO- „vapori, aer, gaze, atmosferă; gazos, aerian, atmosferic”. ◊ gr. atmos „aburi, vapori” > fr. atmo-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. atmo-. □ ~fil (v. -fil₁), adj., care intră în compoziția atmosferei terestre; ~goniograf (v. gonio-, v. -graf), s. n., radiogoniograf adaptat pentru înregistrarea perturbațiilor atmosferice; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru înregistrarea perturbațiilor atmosferice; ~liză (v. -liză), s. f., separare a unui amestec de gaze la trecerea prin pereții unui vas poros; ~metru (v. -metru₁), s. n., instrument pentru măsurarea cantității de lichid evaporat de o plantă într-un interval de timp dat; ~rinometru (v. rino-, v. -metru₁), s. n., aparat care înregistrează și măsoară petele făcute pe o suprafață rece de vaporii de apă existenți în aerul expirat pe nări; ~sferă (v. -sferă), s. f., înveliș gazos care înconjoară globul terestru.