ATESTÁȚIE s.f. Atestare. [Cf. fr. attestation, it. attestazione].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ATESTÁȚIE s. f. atestare. (< fr. attestation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ATESTÁȚIE s. v. certificat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

atestáție s. f., pl. atestáții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*atestațiúne f. (lat. attestátio, -ónis). Acțiunea de a atesta. Dovadă, adeverință. – Și -áție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink