ATENUÁRE, atenuări, s. f. Acțiunea de a (se) atenua și rezultatul ei. [Pr.: -nu-a-] – V. atenua.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁRE s.f. Acțiunea de a (se) atenua și rezultatul ei. ♦ (Fiz.) Micșorare a intensității sau amplitudinii undelor progresive la trecerea printr-un mediu. ♦ Mărime caracteristică pentru scăderea unui semnal de telecomunicații. [< atenua].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁRE, atenuări, s. f. Acțiunea de a (se) atenua. [Pr.: -nu-a-]
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁRE s. calmare, descreștere, diminuare, domolire, micșorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare. (~ intensității vântului.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

atenuáre s. f. (sil. -nu-a-), g.-d. art. atenuării (sil. -nu-ă-); pl. atenuări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*atenuáre f. Acțiunea de a atenua.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁ, atenuez, vb. I. Tranz. A micșora intensitatea unui fenomen, importanța sau gravitatea unui fapt. ◊ Refl. Durerea i s-a atenuat. [Pr.: -nu-a] – Din fr. atténuer, lat. attenuare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A ATENUÁ ~éz tranz. A face să se atenueze; a amortiza; a slăbi; a dilua. ~ durerea. [Sil. -nu-a] /<fr. atténuer, lat. attenuare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ATENUÁ se ~eáză intranz. (despre procese, acțiuni, fenomene etc.) A deveni mai puțin intens; a scădea în intensitate; a se amortiza; a slăbi; a dilua. [Sil. -nu-a] /<fr. atténuer, lat. attenuare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁ vb. I. tr. A micșora, a slăbi, a modera, a ușura (puterea, intensitatea unui fenomen, a unui fapt etc.). [Pron. -nu-a. / < fr. atténuer, lat., it. attenuare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁ vb. tr. a micșora intensitatea unui fenomen, importanța sau gravitatea unui fapt. (< fr. atténuer, lat. attenuare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁ, atenuez, vb. I. Tranz. A micșora intensitatea sau gravitatea unui fapt; a reduce, a scădea, a modera. ◊ Refl. Durerea i s-a atenuat. [Pr.: -nu-a] – Fr. atténuer (lat. lit. attenuare).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ATENUÁ vb. 1. a (se) calma, a descrește, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) îmblânzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vântului s-a mai ~.) 2. (MED.) a ceda, a slăbi. (Boala s-a ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) atenua ≠ a (se) intensifica, a (se) înteți
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

atenuá vb. (sil. -nu-a), ind. prez. 3 sg. și pl. atenueáză (sil. -nu-ea-), 1 pl. atenuăm (sil. -nu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. atenuéze; ger. atenuând (sil. -nu-ând)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*atenuéz v. tr. (fr. atténuer, d. lat. attenuare. V. extenuez). Slăbesc, micșorez, ușurez: starea de beție nu atenuĭază vina.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink