ATÁVIC, -Ă, atavici, -ce, adj. Transmis prin atavism. – Din fr. atavique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÁVIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de atavism; propriu atavismului. /<fr. atavique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÁVIC, -Ă adj. Transmis prin atavism; (p. ext.) primitiv, sălbatic. [< fr. atavique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÁVIC, -Ă adj. referitor la atavism, transmis prin atavism. (< fr. atavique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÁVIC, -Ă, atavici, -e, adj. Transmis prin atavism; p. ext. primitiv, sălbatic. – Fr. atavique.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

atávic adj. m., pl. atávici; f. sg. atávică, pl. atávice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink