ATÂRNĂTOÁRE, atârnători, s. f. Agățătoare (la haină). 2. Plantă erbacee ornamentală cu flori mici roz-purpurii, așezate în fascicule (Zebrina pendula). – Atârna + suf. -ătoare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÂRNĂTOÁRE, atârnători, s. f. Agățătoare. – Din atârna + suf. -(ă)toare.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÂRNĂTOÁRE s. v. agățătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ATÂRNĂTOÁRE s. v. scânteioară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

atârnătoáre s. f., g.-d. art. atârnătórii; pl. atârnătóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink