ASTÚȚIE s.f. (Liv.) Șiretenie, viclenie; șiretlic, vicleșug. [Gen. -iei. / < it. astuzia].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ASTÚȚIE s. f. 1. șiretenie, viclenie, perfidie. 2. subtilitate, finețe. (< it. astuzia)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
astúție s. f. (sil. -ți-e), art. astúția (sil. -ți-a), g.-d. art. astúției; pl. astúții
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*astúție f. (lat. astútia). Rar. Viclenie, perfidie.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
VIRTUTE NON ASTUTIA (lat.) prin virtute, nu prin viclenie – Deviză a luptătorilor cinstiți și, în genere, a celor ce vor să reușească numai prin merite.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink