2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

astenia vtr [At: DN3 / Pzi: ~iez / E: astenie] 1-2 A (se) asteniza (1- 2).

ASTENIA vb. I. tr., refl. A (se) asteniza. [Pron. -ni-a, p. i. -iez, 3, 6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / < asteni(c) + -a].

ASTENIE, astenii, s. f. (Med.) Stare de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual etc. – Din fr. asthénie.

ASTENIE, astenii, s. f. (Med.) Stare de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual etc. – Din fr. asthénie.

astenie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr asthénie] 1 Stare patologică de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual. 2 (Fam) Stare de irascibilitate și proastă dispoziție permanentă.

ASTENIE s. f. Slăbire generală a organismului, lipsă a puterilor (fizice sau psihice); slăbiciune, istovire. Astenie nervoasă.

ASTENIE s. f. Slăbire generală a organismului, lipsă de putere (fizică sau psihică). – Fr. asthénie (< gr.).

ASTENIE s.f. Slăbire generală a organismului; slăbiciune, istovire. [< fr. asthénie, cf. gr. a – fără, sthenos – putere].

ASTENIE1 s. f. stare patologică de slăbiciune și oboseală anormală a organismului. (< fr. asthénie, gr. astheneia)

ASTENIE ~i f. Stare patologică manifestată prin oboseală intensă și slăbiciune; lipsă de putere fizică și psihică. [G.-D. asteniei] /<fr. asthénie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

astenie s. f., art. astenia, g.-d. art. asteniei; pl. astenii, art. asteniile (desp. -ni-i-)

astenie s. f., art. astenia, g.-d. art. asteniei; pl. astenii, art. asteniile

astenie s. f., art. astenia, g.-d. art. asteniei; pl. astenii, art. asteniile

Intrare: astenia
verb (VT211)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • astenia
  • asteniere
  • asteniat
  • asteniatu‑
  • asteniind
  • asteniindu‑
singular plural
  • astenia
  • asteniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • asteniez
(să)
  • asteniez
  • asteniam
  • asteniai
  • asteniasem
a II-a (tu)
  • asteniezi
(să)
  • asteniezi
  • asteniai
  • asteniași
  • asteniaseși
a III-a (el, ea)
  • astenia
(să)
  • astenieze
  • astenia
  • astenie
  • asteniase
plural I (noi)
  • asteniem
(să)
  • asteniem
  • asteniam
  • asteniarăm
  • asteniaserăm
  • asteniasem
a II-a (voi)
  • asteniați
(să)
  • asteniați
  • asteniați
  • asteniarăți
  • asteniaserăți
  • asteniaseți
a III-a (ei, ele)
  • astenia
(să)
  • astenieze
  • asteniau
  • astenia
  • asteniaseră
Intrare: astenie
astenie1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • astenie
  • astenia
plural
  • astenii
  • asteniile
genitiv-dativ singular
  • astenii
  • asteniei
plural
  • astenii
  • asteniilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

astenia, asteniezverb

etimologie:
  • asteni(c) + -a DN

astenie, asteniisubstantiv feminin

  • 1. medicină Stare de oboseală intensă și prelungită, însoțită de slăbiciune fizică, de scăderea capacității de lucru intelectual etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Astenie nervoasă. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.