ASIGNÁRE s. f. (Rad.) Repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații. – După fr. asignation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ASIGNÁRE s. f. repartizare a frecvențelor de lucru pentru diferite stații de radiocomunicații. (după fr. assignation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

asignáre s. f., pl. asignări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A ASIGNÁ ~éz tranz. (sume de bani, bunuri materiale) A destina unui scop anumit; a aloca; a afecta. /<fr. assigner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asigná vb., ind. prez. 1 sg. asignéz, 3 sg. și pl. asigneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*asignațiúne f. (lat. assignátio, -ónis). Citațiune în judecată. Afectarea unuĭ fond la plata uneĭ datoriĭ. Mandat p. indicarea uneĭ sume. – Și -áție și -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*asignéz v. tr. (lat. assignare. V. semn). Fixez, hotărăsc: a asigna ziŭa. Chem în judecată. Afectez fondurĭ la plată.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink