ASÍDUU, -Ă, asidui, -ue, adj. Care manifestă, arată asiduitate; stăruitor, perseverent, tenace. [Pr.: -du-u] – Din fr. assidu, lat. assiduus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍDUU ~ă (~i, ~e) Care se străduie; străduitor; sârguincios; perseverent. Activitate ~ă. [Sil. -du-u] /<lat. assiduus, fr. assidu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍDUU, -Ă adj. Silitor, sârguincios, stăruitor, zelos. ♦ Perseverent, insistent. [Pron. -du-u. / < fr. assidu, it. assiduo, lat. assiduus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍDUU, -Ă adj. stăruitor, perseverent, insistent. (< fr. assidu, lat. assiduus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍDUU, -UĂ, asidui, -ue, adj. Stăruitor, sârguincios, zelos. – Fr. assidu (lat. lit. assiduus).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ASÍDUU adj. v. perseverent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asíduu adj. m. (sil. -du-u), pl. asídui; f. sg. asíduă (sil. -du-ă), pl. asídue (sil. -du-e)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*asíduŭ, -ă adj. (lat. asíduus). Harnic, activ. Adv. A lucra asiduŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink