ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem. – Din fr. assembler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A ASAMBLÁ ~éz tranz. (piese, mecanisme etc.) A reuni formând un sistem tehnic. [Sil. -sam-bla] /<fr. assembler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ASAMBLÁ vb. I. tr. A reuni, a îmbina (piese, hărți etc.). [< fr. assembler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ASAMBLÁ vb. tr. 1. a reuni, a îmbina două sau mai multe piese, segmente. 2. (inform.) a efectua o asamblare. (< fr. assembler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ASAMBLÁ, asamblez, vb. I. Tranz. A reuni, a fixa, a îmbina două sau mai multe piese, mecanisme etc. – Fr. assembler.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ASAMBLÁ vb. a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni, a uni. (~ elementele componente ale unui sistem.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A asambla ≠ a demonta, a dezasambla
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

asamblá vb., ind. prez. 1 sg. asambléz, 3 sg. și pl. asambleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink