ARZĂTÓR, -OÁRE, arzători, -oare, adj., s. m., s. n. I. Adj. 1. Care arde, care dogorește; fierbinte; torid. 2. Fig. Puternic, intens; deosebit (de mare, de important). Document de o arzătoare actualitate. ♦ Care cere o soluție imediată, urgentă. Problemă arzătoare. II. S. m. Muncitor calificat care încinge cuptoarele în fabrici. III. S. n. Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibililor în scopul arderii. – Arde + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
cata
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care arde; care dogorește; fierbinte. Nisip ~. 2) fig. Care cere o soluție imediată. Problemă ~oare. /arz (a arde) + suf. ~ător
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR2 ~i m. Muncitor care aprinde cuptoarele la fabrici. /arz (a arde) + suf. ~ător
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR3 ~oáre n. Aparat care amestecă un combustibil cu aerul pentru a ușura arderea. /arz (a arde) + suf. ~ător
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR1, arzătoare, s. n. Aparat care servește la amestecarea cu aer a combustibililor, în scopul arderii. ♦ Injector. – Din arz (prez. ind. al lui arde) + suf. -(ă)tor (după fr. brûleur).
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR2, arzători, s. m. Muncitor calificat care încinge cuptoarele în fabrici. – Din arz (prez. ind. al lui arde) + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR3, -OÁRE, arzători, -oare, adj. 1. Care arde, care dogorește; fierbinte. 2. Fig. Puternic, intens; deosebit (de mare). Document de o arzătoare actualitate. ♦ Care cere o soluție imediată; urgent. Problemă arzătoare. – Din arz (prez. ind. al lui arde) + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR adj. v. canicular.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ARZĂTÓR adj. v. avântat, entuziasmat, entuziast, fervent, focos, impetuos, intens, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat, puternic, temperamental, viu.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arzătór adj. m.,(persoană) s. m., pl. arzătóri; f. sg. și pl. arzătoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arzătór (aparat) s. n., pl. arzătoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
arzător, -oáre adj. Care arde saŭ te arde: materiĭ arzătoare. Fig. Viŭ, vioĭ: ochĭ arzătorĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
avalanșă arzătoare, (engl.= hot avalanche) material eterogen, solid și incandescent, care debordează peste marginea craterului, ca urmare a exploziei determinate de acumularea gazelor fierbinți pe coșul vulcanic, închis temporar de un dop de lavă vâscoasă. În aceste condiții, fragmente mari, de ordinul metrilor, împreună cu cenușa sunt antrenate de gaze pe panta vulcanului sub forma unei a. fierbinți, cu acțiune mecanică și termică puternică. Viteza de înaintare a a. poate ajunge la 100 km/oră. Când materialul antrenat pe flancuri are caracter cineritic și rezultă din pulverizarea lavei se formează „nori arzători’’ sau „curgeri cineritice’’ din a căror consolidare rezultă → ignimbritele. Asemenea manifestări sunt specifice vulcanilor de tip peleean (ins. Martinica).
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
nori arzători, (engl.= ash cloud) → avalanșe arzătoare.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink