ARVANÍT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s. m. și f., adj.] – Din ngr. arvanítis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

ARVANÍT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s. m. și f., adj.] – Ngr. arvanites.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

ARVANÍT s. v. schipetar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ARVANÍT s., adj. v. albanez.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

arvanít s. m., adj. m., pl. arvaníți; f. sg. arvanítă, pl. arvaníte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

arvanít, -ă s. (ngr.) Car. Arnăut.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink